A trecut la cele veșnice Cardinalul Lucian Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică

A trecut la cele veșnice Cardinalul Lucian Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. Avea 94 de ani

A murit Preafericitul Părinte Lucian Cardinal Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. Biroul de Presă al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș a anunțat că acesta a trecut la Domnul astăzi, 25 septembrie 2025, la ora 13:20, la vârsta de 94 de ani.

Citește și: În comuniune de rugăciune pentru sănătatea Cardinalului Lucian Mureșan. Mesajul Arhieparhiei Blajului

Redăm mai jos mesajul integral:

Cu regret și durere în suflet, dar întăriți de speranță în mila şi mângâierea care vin de la Dumnezeu, anunțăm că astăzi, 25 septembrie 2025, la ora 13:20, Preafericitul Părinte Lucian Cardinal Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică şi Mitropolit al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş, a trecut la Domnul, la vârsta de 94 de ani.

Toți cei care l-au cunoscut pe Preafericitul Părinte Cardinal Lucian, episcopi, preoți, persoane consacrate și credincioși, înalță rugăciuni pentru odihna sufletului blândului slujitor al Domnului, cu credință în Mântuitorul nostru Isus Cristos, Cel Înviat a treia zi.

Vom reveni cu detalii legate de funeraliile Preafericirii Sale Lucian Cardinal Mureșan.

Cu sfinții odihnește, Cristoase, sufletul adormitului robului Tău, unde nu este durere nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit.

Amin!

Despre Preafericitul Părinte Cardinal Lucian Mureșan

Preafericirea Sa Cardinalul Lucian Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, s-a născut la Ferneziu, lângă Baia Mare, în 23 mai 1931, într‐o familie greco‐catolică cu adânci convingeri religioase.

După efectuarea studiilor primare la Școala din Ferneziu (1938‐1944), va urma cursurile Liceului „Gheorghe Șincai” din Baia Mare (1944‐1948) cu intenția ca, după absolvire, să înceapă formarea sacerdotală. A urmat cursurile unei Școli profesionale de prelucrare a lemnului în Baia Mare (1948‐1951), definitivând în același timp studiile liceale la fără frecvență.

Din 1951 până în 1954 satisface serviciul militar obligatoriu, în timpul căruia urmează, la Turnişor (Sibiu), școala de ofițeri de aviație, pe care o va absolvi cu carnetul de copilot.

După terminarea acesteia este detașat la unitatea militară din Craiova, batalionul de aviație cu reacție. În anul 1953, pe baza apartenenței confesionale la Biserica Greco-Catolică, este considerat persoană indezirabilă și este transferat la detașamentul de muncă de la Bicaz, unde se construia prima hidrocentrală din România.

În anul 1955, având binecuvântarea episcopului greco‐catolic Alexandru Rusu și acceptul episcopului romano‐catolic de Alba Iulia Márton Áron, ambii eliberați din închisoare, va fi admis la Institutul Teologic Romano‐Catolic de grad universitar din Alba Iulia.

Studiile teologice și pregătirea în vederea preoției îi vor fi însă întrerupte în anul IV de studii, când, la presiunile Securității și ale Departamentului Cultelor, a fost exmatriculat din motivul că era greco-catolic.

Reîntors acasă, va fi permanent supravegheat și persecutat de Securitate, care i-a provocat numeroase dificultăți în găsirea unui loc de muncă. După aproape un an, i se va permite să lucreze ca muncitor necalificat la cariera de piatră Limpedea din Ferneziu, iar în 21 iulie 1964 va absolvi un curs de muncitor calificat.

După zece ani se va transfera la Consiliul Județean Maramureș, funcționar la Direcția Județeană de Drumuri și Poduri, unde va rămâne până la pensionare, în iunie 1990.

În pofida prigoanei, nu va renunța la visul și la convingerile sale religioase, continuând în mod clandestin studiile teologice cu foști profesori ai Academiilor Teologice Greco‐Catolice, eliberați din închisoare, desfășurând totodată un intens apostolat cu tinerii.

Hirotonirea preoțească i‐a fost conferită în secret de Preasfințitul Ioan Dragomir, Episcopul auxiliar al Eparhiei de Maramureș, la 19 decembrie 1964, în Cluj‐Napoca. Acest moment a reprezentat debutul unei intense activități pastorale, desfășurate pe ascuns și de multe ori în timpul nopții, pentru a evita Securitatea.

Celebrările sacramentale, catehezele și exercițiile spirituale, precum și formarea candidaților la preoție pentru a asigura supraviețuirea Bisericii Române Unite, au fost prioritățile slujirii sale.

După Revoluția din decembrie 1989 și reintrarea în legalitate a Bisericii Române Unite cu Roma, părintele Lucian Mureșan este numit episcop al Eparhiei de Maramureș, de Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea, în 3 martie 1990 și a primit hirotonirea episcopală la Baia Mare, în 27 mai 1990.

În 4 iulie 1994, ca urmare a retragerii Cardinalului Alexandru Todea din motive de sănătate, Papa Ioan Paul al II‐lea îl numește Arhiepiscop de Alba‐Iulia și Făgăraș și Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco‐Catolică, fiind instalat la Blaj în 24 august 1994.

În 14 decembrie 2005, Sfântul Părinte Benedict al XVI-lea îl ridică la demnitatea de Arhiepiscop Major, odată cu ridicarea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică la rangul de Biserică Arhiepiscopală Majoră. Întronizarea ca Arhiepiscop Major a avut loc la Blaj, în 30 aprilie 2006.

Pentru slujirea sa devotată în timpul persecuției comuniste și pentru bogata activitate de reconstrucție instituțională a Bisericii Greco-Catolice după anul 1989, Papa Benedict al XVI-lea l-a numit cardinal în 18 februarie 2012, încredințându-i titlul Bisericii Sfântul Atanasie din Roma.

Din 1998 până în prezent, a exercitat cinci mandate în funcția de președinte al Conferinței Episcopilor Catolici din România.

În timp ce primul cardinal român, Fericitul Episcop Martir Iuliu Hossu, a fost simbolul rezistenței Bisericii în primele decenii ale prigoanei comuniste, iar Cardinalul Alexandru Todea a condus Biserica în ultimul deceniu și a păstorit-o în primii ani după revenirea în legalitate, Cardinalul Lucian Mureșan se identifică cu amplul și dificilul proces de refacere a structurilor pastorale, de reconstrucție și dezvoltare instituțională și, nu în ultimul rând, de reașezare a Bisericii în lumea contemporană.

Fidelitatea față de Sfântul Scaun Apostolic al Romei și dăruirea întregii vieți în slujirea lui Dumnezeu, a Bisericii Greco-Catolice și a poporului român i-au însuflețit și călăuzit întreaga existență.

A coordonat dezvoltarea progresivă a infrastructurilor pastorale, prin înființarea a sute de parohii, construirea caselor parohiale și a bisericilor, hirotonind sute de preoți pentru Arhieparhia de Alba Iulia și Făgăraș, pentru Episcopia de Maramureș și pentru diaspora.

De asemenea, a susținut instituțiile de învățământ teologic, activitatea caritativ-socială și mass-media greco-catolică. Nu în ultimul rând, vizitele canonice în parohii scot în evidență o păstorire arhierească rodnică și trăsăturile unui păstor autentic al sufletelor.

Cauza de beatificare a Fericiților Episcopi Martiri (Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu), începută cu binecuvântarea Mitropolitului Lucian Mureșan la nivel eparhial în 16 ianuarie 1999, a fost încheiată în 19 martie 2019, când Sfântul Părinte Papa Francisc a autorizat publicarea Decretului de beatificare.

În 2 iunie 2019, Preafericitul Părinte Cardinal Lucian Mureșan l-a primit la Blaj pe Papa Francisc, care, în cadrul Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii celebrate pe Câmpia Libertății, i-a beatificat pe Fericiții Episcopi Martiri, aducând o bucurie imensă întregii Biserici Române Unite cu Roma, Greco-Catolică.

În mesajul transmis Sfântului Părinte Papa Leon al XIV-lea cu ocazia Comemorării Fericitului Iuliu Hossu, pe 2 iunie 2025 în Capela Sixtină din Vatican, Preafericitul Părinte Lucian amintea cuvintele Cardinalului Hossu rostite în ultimele clipe ale vieții sale, îndemnând generațiile viitoare să păstreze și să apere cu toată dăruirea comoara credinței: „Lupta mea s-a sfârșit! A voastră continuă”.

Preafericitul Părinte Cardinal Lucian Mureșan a fost membru al Dicasterului pentru Bisericile Orientale (din 26 mai 2003) și membru de onoare al Academiei Române (din 24 octombrie 2012).

Dintre distincțiile primite, amintim: Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Ofiţer (4 iunie 2015); Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Mare Cruce (30 noiembrie 2000).

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI