România, record la nivelul UE: Plăteşte pe dobânzi 55 de miliarde de lei, peste 3% din PIB. Va depăşi Grecia la acest capitol

România, record la nivelul UE: Plăteşte pe dobânzi 55 de miliarde de lei, peste 3% din PIB. Va depăşi Grecia la acest capitol

România a cheltuit mai mult decât avea, iar acum plătim scump, țara noastră achitând anual zeci de miliarde de lei dobânzi, ba chiar va depăşi Grecia la acest capitol.

În 2026, statul va pierde în jur de 10 la sută din venituri, doar pentru a achita dobânzile. Ca să nu mai fim în situaţia asta, specialiştii spun că trebuie să eliminăm din cheltuieli. Coaliţia însă nu se înţelege pe reforma din administraţie. În plus, CSM a dat ieri aviz negativ pentru tăierea pensiilor speciale încasate de magistraţi.

Cum gaura de la buget e uriașă, România n-are încotro, așa că se împrumută. Cu dobânzi cuprinse între 5,5% și 7%. Doar pentru acestea plătim în jur de 55 de miliarde de lei.

„Cheltuielile cu dobânzile au fost sever subevaluate. Vom ajunge la aproape 60% datorie, până la finalul anului. Acest lucru era previzibil, dat fiind toate cheltuielile care trebuiau acoperite”, a spus Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Banii dați pe dobânzi reprezintă peste 3% din PIB, procent pe care l-am depășit, în premieră, în acest an. Și vom continua să scoatem bani buni pentru a achita dobânzile. În 2026, ar urma să plătim pentru acestea 9,6% din veniturile totale, adică 58 de miliarde de lei. Mai mult decât orice altă țară UE și peste Ungaria, Grecia sau Italia, state cu niveluri de îndatorare mult mai ridicate.

„Trebuie să încetăm cu acest deficit excesiv. Nu este normal deloc ca o țară să aibă deficit an după an, trebuie să terminăm cu cheltuielile ineficiente, făcute cu diverse scuze, din venituri insuficiente”, a afirmat Christian Năsulea, profesor de economie.

Ministrul de Finanțe anunță că am reușit să creștem veniturile.

„TVA-ul colectat, aferent lunii octombrie, este de 13,6 mld. Cel mai mare nivel din cursul anului 2025. Creșterea TVA-ului e un rău necesar. A fost un rău necesar, ca să putem să menținem stabilitatea”, a mai spus Nazare.

Diferența dintre venituri și cheltuieli a mai scăzut puțin. Și a ajuns la 5,7% din PIB, în luna octombrie. Pentru întregul an, deficitul ar trebui să fie de 8,4%.

„Din păcate, ne îndreptăm spre această corecție exclusiv prin măsuri fiscale. Nu va dura foarte mult această încărce pozitivă din TVA, dacă economia nu-și va relua suflul”, a spus Cristian Păun, profesor de economie.

Partidele din Coaliție încă nu au căzut însă de acord cu tăierile de cheltuieli.

„Săptămâna trecută noi am avut o ședință, un birou permanent național, în care am decis în unanimitate că nu vom susține aceste tăieri. Poziția noastră este cât se poate de fermă: fără tăieri de salarii”, a spus Sorin Grindeanu, președintele PSD.

Tot azi, Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ pentru tăierea pensiilor speciale încasate de magistrați.

„Este un aviz natural, actualul proiect de lege e în proporție de 95 la sută similar cu vechiul proiect de lege, nici noi nu ne puteam contrazice și acest proiect conține lucruri cu care n-am fost niciodată de acord, dar n-am fost ascultați”, a spus Claudiu Sandu, vicepreședintele CSM.

„Magistrații sunt cetățeni ca oricare alții, nu au avut niciodată o problemă cu ieșirea la pensie la 65 de ani, deși ar trebui să mă întrebați dumneavoastră, ca cetățean, dacă vreți să fiți judecat de un judecător de 65 de ani”, a completat Claudiu Sandu.

Guvernul Bolojan va adopta vineri proiectul de lege, în aceeași zi în care se atinge termenul limită impus de Comisia Europeană și am putea fi penalizați.

Reporter: „Există și riscul să pierdem acei bani europeni? 230 de milioane de euro.

Sorin Grindeanu: „Mi-aș dori să nu. Nu sunt un tip pesimist. 230 de milioane de euro, cam atât e suma, reprezintă cam de 3 ori suma pe care statul român o colectează cu impunerea CASS-ului pentru mame, veterani de război, deținuți politici și personal monahal. Se colectează vreo 80 de milioane de euro, dar ne uităm pasiv cum pierdem de trei ori mai mulți bani. E păcat!”

Săptămâna viitoare, Guvernul își va asuma răspunderea în fața Parlamentului, dar în cele din urmă proiectul ar putea fi contestat la Curtea Constituțională.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI