Radu Georgescu, economist: „România este deja în Junk din punctul de vedere al băncilor străine”

Radu Georgescu, economist: „România este deja în Junk din punctul de vedere al băncilor străine”

România continuă să primească semnale de alarmă din partea piețelor financiare, însă reacția oficială este, în unele cazuri, una de satisfacție. Agențiile internaționale de rating au menținut perspectiva negativă asupra României, iar Guvernul a găsit motive de bucurie într-un calificativ pe care economistul Radu Georgescu îl descrie drept „un minus 5 chinuit”.

„Vinerea trecută, Fitch a păstrat perspectiva negativă pentru România. Ne-a dat un minus 5 chinuit. Unii s-au bucurat. Inclusiv Guvernul”, afirmă economistul.

Scenariul s-a repetat și o săptămână mai târziu, după decizia Moody’s. „Vinerea asta, Moody’s a păstrat perspectiva negativă pentru România. Ne-a dat un minus 5 chinuit. Unii s-au bucurat. Inclusiv Guvernul”, spune Rau Georgescu.

În opinia sa, problema nu este însă doar ceea ce transmit agențiile de rating, ci mai ales ceea ce arată piețele financiare atunci când sunt privite în detaliu.

România, comparată cu Albania la costul finanțării

Unul dintre exemplele invocate de economist este emisiunea de titluri de stat în euro din 4 martie 2026, când România a atras 2 miliarde de euro.

Operațiunea a fost prezentată de autorități drept un succes, însă economistul Radu Georgescu susține că adevărata imagine trebuie căutată în randamentele cerute de investitori.

„Guvernul a prezentat ca un succes planetar. Chiar intergalactic”, afirmă economistul, într-o formulare ironică.

Problema, spune el, apare atunci când România este comparată cu alte state din regiune: „Nu s-a uitat nimeni în Interactive Brokers ca să vadă că dobânda este la fel cu dobânda plătită de Albania”.

În același timp, potrivit lui Radu Georgescu, state precum Bulgaria, Ungaria și Serbia se finanțează la costuri mai reduse, iar comparația cu economii precum Cehia sau Croația ar pune România într-o poziție și mai dificilă.

„Dacă pun cotațiile țărilor care sunt un pic mai departe de România — Cehia, Croația — ne facem de rușine”, susține el.

„România este deja în Junk din punctul de vedere al băncilor străine”

Economistul atrage atenția că ratingul oficial acordat de agențiile internaționale nu este singurul indicator relevant pentru investitori.

„Ar fi înțeles că România este deja în Junk din punct de vedere al băncilor străine”, afirmă Radu Georgescu.

În această interpretare, costul efectiv la care România se finanțează pe piețele internaționale poate transmite un mesaj mai dur decât calificativul formal al agențiilor de rating.

Cu alte cuvinte, investitorii nu se uită doar la literele din dreptul ratingului. Se uită la prețul riscului.

Pierderi pentru băncile care au cumpărat titlurile

Un alt argument prezentat de economist vizează evoluția ulterioară a titlurilor de stat românești cumpărate în martie.

„Partea și mai haioasă: băncile care au cumpărat titluri de stat în martie 2026 au deja o pierdere de 4,4%”, afirmă el.

„În doar patru luni. Aceste bănci își smulg acum părul din cap”

O astfel de evoluție, susține Georgescu, trebuie privită ca un semnal privind percepția investitorilor asupra riscului României. Atunci când randamentele cresc, prețurile obligațiunilor deja emise scad, iar investitorii care le dețin înregistrează pierderi de piață.

Pentru Radu Georgescu, discrepanța dintre discursul oficial și semnalele financiare este esențială.

„Motivul este că, în 2026, credibilitatea economică a României a scăzut pe piețele financiare”, spune economistul.

În acest context, menținerea perspectivei negative de către agențiile de rating nu ar trebui tratată ca un motiv de satisfacție, ci ca un avertisment. Iar costurile de finanțare și evoluția obligațiunilor pot oferi o imagine suplimentară asupra modului în care investitorii evaluează riscul unei țări.

„Ce bine că nu se uită nimeni în România pe rapoartele financiare!”

Concluzia economistului este una acidă și vizează tocmai diferența dintre percepția publică și ceea ce transmit piețele: „Ce bine că nu se uită nimeni în România pe rapoartele financiare! Nici măcar în aplicația Interactive Brokers.”

În opinia sa, această lipsă de atenție face posibil ca un calificativ de rating menținut la un nivel slab, dar fără o retrogradare imediată, să fie prezentat drept o veste bună: „Așa este posibil ca unii să se bucure când România primește un minus 5 chinuit de la agențiile de rating, când băncile străine își smulg părul din cap și când piețele financiare trag semnale de alarmă puternice”.

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News