Ponta, prima tăiere

Guvernul Boc s-a făcut remarcat tăind salariile bugetarilor în primăvara anului 2010. Puşi pe economii în ideea că e mai sănătos pe termen lung să nu cheltuieşti ce nu ai, fostul prim ministru, guvernele sale şi preşedintele Traian Băsescu au operat tot soiul de reduceri sau suprataxări care au fost însă privite cu ochi răi de majoritatea românilor care abia începuseră şi ei să simtă cum e viaţa mai îndestulată după decenii de strângere a curelei. În general, e greu să le ceri celor care au atins un nivel de trai cât de cât decent să accepte o diminuare a veniturilor, o deteriorare a situaţiei materiale personale indiferent câtă dreptate ai. Dar să le ceri asta românilor (care au în spate lungi perioade de sacrificiu, aproape numai perioade de sacrificiu) este sinucidere politică. Stomacul înfometat nu are urechi!
Valul economiilor nu i-a atins însă decât pe unii în ciuda tam-tam-ului făcut de Emil Boc şi comunicatorii săi (slabi) vis-a-vis de tăierea salariilor nesimţite. Principalii vizaţi erau atunci conducătorii companiilor cu capital majoritar de stat. Şi chiar s-au găsit susţinători pentru această iniţiativă guvernamentală considerată ca un act de dreptate socială. Doar că măsura a fost „implementată” numai pe jumătate. Adică au fost reduse doar salariile managerilor generali la nivelul salariului unui secretar de stat, respectiv s-au operat tăieri de la salarii de aproximativ 20.000 de lei/lună la 4.800 lei/lună. Culmea lipsei de logică, inclusiv a logicii economice, directorimea de rangul doi, adjuncţii au rămas cu salariile nesimţite şi întregi. Aberaţia este pe cale să fie eliminată de guvernul condus de Victor Ponta care ieri a luat într-o primă discuţie un proiect de lege prin care se limitează salariile personalului din unele companii de stat. Legea se va aplica regiilor autonome, societăţilor/companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic sau majoritar, precum şi filialelor acestora. Astfel, după ce de la investire guvernul USL a tot dat, a venit acum şi prima tăiere. Nu ştim ce economie face guvernul, dar din punct de vedere moral măsura este reparatorie.
Se deschide însă din nou discuţia despre calitatea managementului acestor companii. Salariile mici oferite de stat nu sunt tentante pentru managerii de top. Combinând asta cu politizarea tot mai accentuată de la un guvern la altul (în ciuda declaraţiilor sforăitoare privind necesitatea depolitizării şi a profesionalizării) a tot ce depinde de stat avem una dintre explicaţiile situaţiilor financiare instabile (ca să nu le zic mai dur) ale multor companii cu capital de stat, mai ales a celor de rang naţional. O altă explicaţie ţine de interesele personale, de comisioane… dar asta este altă discuţie. Înainte de mazilire guvernul Ungureanu dăduse drumul procedurii de angajare a unor manageri privaţi pentru companiile de stat. Am înţeles din asta că situaţia companiilor de stat a devenit atât de precară încât nu a mai putut fi nici acoperită, nici suportată. Însă un manager privat bun nu vine pe bani puţini. Ne aflăm astfel într-o dilemă: vrem management performant care să scoată aceste companii din marasm, dar suntem de acord că salariile nesimţite de la stat trebuie eliminate. Soluţia corectă este corelarea performanţei economice cu salariul. Să vedem!

Anca DINICĂ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI