Peste 200 de adolescente din Alba, mai tinere de 19 ani, au devenit mame în anul 2024. 652 de fete minore din România se aflau în același an la a treia naștere

Peste 200 de adolescente din Alba, mai tinere de 19 ani, au devenit mame în anul 2024. 652 de fete minore din România se aflau în același an la a treia naștere

239 de adolescente din județul Alba, cu vârste până în 19 ani, au devenit mame în anul 2024, majoritatea fiind minore. 652 de fete minore din România se aflau în același an la cea de-a treia naștere.

Din totalul de 143.637 de nașteri care au avut loc în 2024, 13.018 provin de la mame cu vârsta între 15 și 19 ani, în 601 de cazuri fiind vorba de mame cu vârsta sub 15 ani, potrivit datelor INS.

În cazul a 23 de mame cu vârsta sub 15 ani este vorba despre a doua naștere, în vreme ce o adolescentă de nici 15 ani a născut al treilea copil, în 2024. Pentru 652 de fete care au dat naștere în 2024, înainte de a împlini 19 ani, este vorba despre a treia naștere.

Situația pe județe în ceea ce privește copilele care au devenit mame înainte de 15 ani arată că județele din top sunt Mureș – 60 de nașteri la mame sub 15 ani, Bacău – 34, Bihor – 31, Dolj – 29 și Brașov – 27. Datele privind mamele minore reflectă consecințele directe ale unui sistem legislativ care a eșuat să protejeze copiii prin educație.

Salvați Copiii solicită o reformă profundă a cadrului legal: actuala reglementare din Legea 272/2004, de pildă, prevede că programele de educație pentru sănătate, inclusiv componenta de educație sexuală, se derulează în școli abia începând cu clasa a VIII-a și numai cu acordul scris al părinților, o abordare profund inadecvată și în dezacord cu celelalte reglementări privind răspunderea penală de la 14 ani, a consimțământului de la 16 ani în domeniile medical, civil și educațional.

La grupele de vârstă sub 15 ani și 15 – 19 ani, pe primele locuri se situează județele Mureș (813 mame), Brașov (657), Dolj (568), Bihor (567) și Constanța (541). Municipiul București se află pe locul al 14-lea, cu 351 de nașteri provenind de la mame cu vârsta sub 19 ani. La polul opus, județele cu cele mai puține nașteri din mame adolescente sunt Gorj (127), Tulcea (130) și Mehedinți (145).

Aproape în totalitatea cazurilor, sarcina în perioada minoratului nu a fost una planificată, ci un eveniment neașteptat, trăit traumatic de către mamă .

Salvați Copiii propune o reformă a cadrului legal pentru educația pentru sănătate

Datele privind mamele minore reflectă consecințele directe ale unui sistem legislativ care a eșuat să protejeze copiii prin educație. Salvați Copiii solicită o reformă profundă a cadrului legal, pornind de la două acte normative esențiale: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului și Legea nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar.

Actuala reglementare din Legea 272/2004 prevede că programele de educație pentru sănătate, inclusiv componenta de educație sexuală, se derulează în școli abia începând cu clasa a VIII-a și numai cu acordul scris al părinților. Considerăm această abordare profund inadecvată și în dezacord cu celelalte reglementări privind răspunderea penală de la 14 ani, a consimțământului de la 16 ani în domeniile medical, civil și educațional.

Pe de o parte, vârsta de 14 ani este prea târzie. Statisticile arată că sarcinile la adolescente apar și la fete mult mai mici, iar informațiile despre igienă, corp, relații sănătoase și protecția față de abuz trebuie transmise de la vârste fragede, adaptat capacității de înțelegere a copilului. Pe de altă parte, condiționarea participării de acordul parental a exclus din puținele sesiuni de informare din școli tocmai copiii cei mai vulnerabili, cei din familii cu un nivel scăzut de educație și din comunitățile sărace. Această inconsecvență juridică este cu atât mai flagrantă cu cât legislația română stabilește răspunderea penală de la 14 ani, cu condiția dovedirii discernământului, și consimțământul medical de la 16 ani pentru anumite intervenții. A le refuza dreptul de a participa la ore de educație pentru sănătate fără încuviințarea părinților încalcă grav principiul interesului superior al copilului.

În paralel, Salvati Copiii susține modificarea Legii nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar, prin introducerea explicită a disciplinei „Educație pentru sănătate” ca disciplină obligatorie în trunchiul comun, cu ore alocate săptămânal încă de la grupa mare a grădiniței. Deși legea actuală menționează educația pentru sănătate printre temele transversale, lasă modul de implementare la discreția fiecărei școli, ceea ce conduce în practică la o tratare fragmentată și inconsistentă. Fără o alocare clară de ore, fără un curriculum național omogen și fără cadre didactice pregătite specific, materia rămâne aproape inexistentă în școlile cu cele mai vulnerabile comunități.

În lipsa educației pentru sănătate, copiii și adolescenții caută răspunsuri în mediul online, unde sexualitatea capătă frecvent forme periculoase și abuzive, sau în grupul de prieteni, la fel de puțin pregătiți să ofere informații corecte. Cel mai important impact documentat al programelor de educație sexuală comprehensivă este tocmai îmbunătățirea considerabilă a capacității copiilor de a detecta, preveni și raporta abuzurile sexuale, o realitate tragică în spatele multor cazuri de minore care devin mame. Educația pentru sănătate nu este opțională. Este o obligație a statului față de fiecare copil.

Foto: Salvați copiii

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI