Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia susține poziția CSM și a procurorului general în cazul OUG care prevede modificarea Codurilor penale

Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia transmite, vineri, într-un comunicat de presă, că susține mesajul public al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) față de apărarea independenţei sistemului judiciar, dar și demersurile procurorului general, Augustin Lazăr, în urma adoptării ordonanței de urgență care modifică Codurile penale.

”La  data de februarie s-a  întrunit  Adunarea  Generală  a  procurorilor  din  cadrul Parchetului de  pe  lângă  Judecătoria  Alba Iulia care,  prin  votul  unanim al  celor  prezenţi,  a hotărât:

– susţinerea mesajului public al Consiliului Superior al Magistraturii pentru apărarea independenţei sistemului judiciar, publicat în data de 01.02.2017;

–  susţinerea  poziţiei Consiliului  Superior  al  Magistraturii faţă  de  adoptarea  de  către Guvernul României a proiectului de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea codurilor penale din data de 01.02.2017;

– susţinerea demersului Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a transmite spre analiză Avocatului Poporului solicitarea de a sesiza Curtea Constituţională cu excepţia de  neconstituţionalitate a OUG nr. 13/2017;

– susţinerea demersurilor Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de  Casaţie  şi  Justiţie  efectuate  în  vederea  prezentării  publice a consecințelor de ordin juridic și social pe care OUG nr. 13/2017 le produce în societate”, se arată în comunicatul de presă.

În contextul adoptării de către Guvernul României a anumitor acte normative cu implicații asupra activității sistemului judiciar, într-o manieră ce nu respectă principiile transparenței decizionale, consultării și dezbaterii, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, a emis un mesaj public pentru apărarea independenței sistemului judiciar în ansamblul său. Îl redăm mai jos:

Având în vedere asumarea de către Plenul CSM, în ședința din data de 12 ianuarie 2017, a unui program de măsuri pe întreaga perioadă a mandatului de 6 ani, care să fie urmărit cu consecvență și realizat în spirit de coeziune între membrii săi,

Față de faptul că România este, începând cu 1 ianuarie 2007, țară membră a Uniunii Europene, iar la momentul aderării și-a asumat îndeplinirea unor obiective de referință în reformarea justiției,

Luând în considerare progresele semnificative notate în ultimii zece ani în asigurarea independenței și eficienței sistemului judiciar, integrității și luptei împotriva corupției,

Având în vedere că realizarea acestora a fost posibilă prin asumarea unui angajament ferm și eforturi semnificative ale statului român, prin sistemul judiciar și alte autorități publice responsabile, cu sprijinul societății civile,

Conștientizând că independența justiției nu este un privilegiu în interesul magistraților, ci în interesul statului de drept și al celor care caută și doresc înfăptuirea justiției, iar magistraților le revine o răspundere reglementată de legislația actuală pe măsura independenței conferită de Constituția României,

Apreciind că modalitatea de adoptare a unor acte normative de către Guvernul României, cu implicații asupra activității sistemului judiciar, într-o manieră ce nu respectă principiile transparenței decizionale, consultării și dezbaterii, constituie dovada unei desconsiderări a activității de înfăptuire a justiției și a autorității instituțiilor judiciare,

În acord cu recomandările Raportului din 25.01.2017 al Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare,

Ținând cont de cadrul legal intern care definește independența sistemului judiciar și limitele libertății de exprimare,

Având în vedere principiile independenței și responsabilității justiției, consacrate prin numeroase documente internaționale, asumate de corpul judecătorilor și procurorilor din România,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în calitatea sa de garant al independenței justiției, reafirmă că:

Independența justiției reprezintă o componentă esențială a statului de drept, în care cele trei puteri – legislativă, executivă și judecătorească – trebuie să fie într-un permanent echilibru, dat tocmai de egalitatea ce există din punct de vedere constituțional.

Principiile independenței și imparțialității sunt pietre de fundament ale motivării și legitimității funcției judiciare în orice stat.

Independența magistraturii, enunțată în Constituția României și legile justiției, trebuie garantată de către stat. Este de datoria tuturor guvernelor și a celorlalte instituții de a respecta și supraveghea independența corpului de magistrați.

Puterilor executivă și legislativă le revine obligația de a se abține de la adoptarea oricăror măsuri care ar putea submina independența magistraților.

Este de datoria fiecărui stat membru al UE să asigure resursele adecvate pentru a permite corpului de magistrați să își îndeplinească atribuțiile în mod corespunzător.

Adoptarea unor măsuri care subminează progresele înregistrate în reforma justiției are un impact negativ major asupra societății românești în general.

Pentru a-și îndeplini menirea constituțională, Consiliul Superior al Magistraturii are nevoie de încrederea și sprijinul corpului magistraților, a celorlalte puteri și a societății în ansamblul său.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI