OBICEIURI și TRADIȚII de Paștele catolic. Cum sărbătoresc Învierea Domnului creștinii catolici din întreaga lume
OBICEIURI și TRADIȚII de Paștele catolic. Cum sărbătoresc Învierea Domnului creștinii catolici din întreaga lume.
Duminică, credincioșii creștini din bisericile occidentale sărbătoresc Paștele. Învierea este celebrată în cultul catolic și în cele protestante, pentru anglicani și luterani. Alături de ei sărbătorește și Biserica Greco-catolică din România. La fel ca Paștele ortodox, și cel catolic presupune o serie de tradiții păstrate și respectate cu smerenie.
Citește și: Obiceiuri, tradiții și superstiții românești de Paște. Credințe și Superstiții de Paște
Suveranul Pontif oficiază sâmbătă Vigilia Pascală, slujbă care premerge ziua Învierii și pregătește ieșirea din postul Paștelui, care a durat 40 de zile.
În România, lor li se adaugă și credincioșii Bisericii Române Unite cu Roma, greco-catolicii.
Bisericile occidentale folosesc un calendar propus de papa Grigore al XIII-lea, sistem care a corectat, în 1582, erorile calendarului iulian, introdus de Iulius Cezar. În același timp, credincioșii ortodocși celebrează Învierea în funcție de o variantă revizuită a calendarului iulian, din care au fost tăiate 13 zile. Potrivit primului conciliu de la Niceea, Paștele se sărbătorește în prima duminică de după prima lună plină care coincice sau succede echinocțiului de primăvară.
Citește și: mesaje de Paște, urări de Paste, felicitări de Paste
Catolicii și o parte dintre protestanți folosesc calendarul acceptat în lumea occidentală pentru a stabili echinocțiul de primăvară. În același timp, creștinii ortodocși au căzut de acord în 1923 să continue să calculeze data Paștelui folosind vechiul calendar, până când toate bisericile orientale vor trece la calendarul gregorian. Așa se face că se folosește pentru calcul data de 3 aprilie din calendarul laic, după calendarul vechi 21 martie. Biserica ortodoxă finlandeză şi cea estoniana sunt singurele care sărbătoresc Paștele după calendarul gregorian.
Paștele catolic în jurul lumii. Obiceiuri și tradiții
Modul în care este celebrat Paștele diferă în funcție de confesiuni, dar există și tradiții specifice țărilor sau regiunilor
În Franța, clopotele din biserici nu mai sună de joi până sâmbătă, pentru că, se pare, sunt plecate la Roma, de unde se întorc, în noaptea de Paști, vărsând pe drum dulciuri pentru copii. Duminică, după tradiționala slujbă de Paști și vânătoarea de ouă organizată prin grădini, familia se reunește în jurul unui platou cu friptură de miel. În unele regiuni franceze se spune că un iepure este cel care aduce ouă și le ascunde în cuiburile realizate de copii cu o zi înainte, potrivit vive-paques.com.
Prăjitura specifică de Paști în Italia este „Colomba”, un cozonac în formă de porumbel, simbol al veștilor bune. Și italienii mănâncă friptură de miel în prima zi de Paști, în timp ce luni se organizează de obicei picnicuri.
În Spania și Portugalia, zilele de joi și vineri dinainte de Paști și cea de luni sunt sărbători oficiale. În Spania, prăjitura specifică este Mona, un tip de cozonac auriu peste care se pun ouă colorate înainte de a fi băgat la cuptor. În Săptămâna Mare sau a Patimilor, pe străzi au loc zilnic procesiuni și spectacole de teatru.
Citește și: Mesaje de „La mulți ani” de FLORII. URARI și FELICITARI pentru cei dragi, care poartă nume de flori
În Marea Britanie, nu mielul, ci jambonul de porc se află pe masă în prima zi de Paști. Porcul este considerat simbolul norocului la englezi. Ouăle de Paști sunt un alt element specific și sunt tema unor jocuri organizate atât pentru copii, cât și pentru cei mari. În unele zone din Marea Britanie, există obiceiul ca cei mici să colinde din casă în casă pentru a cere dulciuri, așa cum se face de Halloween în SUA.
În Finlanda, copiii deghizați în bătrânici sau vrăjitoare sună la casele vecinilor, pentru a primi dulciuri. Tradiția, numită Virpominen, vine de la o veche legendă potrivit căreia trolii și vrăjitoarele se plimbau la vedere în perioada cuprinsă între Vinerea mare și prima zi de Paști. Aceeași tradiție exista deja în Suedia în urmă cu 100 de ani.
În țările scandinave se mai spune că, în prima zi de Paști, trebuie să te trezești devreme pentru a vedea Soarele dansând. Galbenul solar este, de altfel, culoarea decorațiunilor de Paști în Danemarca, Norvegia și Suedia.
În Polonia, apa, simbolul vieții, face parte din sărbătoare. În a doua zi de Paști, oamenii se stropesc cu apă pentru a îndepărta păcatele. Ziua se mai numește Lunea udă – Smigus Dingus. Totodată, Wielkanoc, noaptea de Înviere, este o ocazie de a expune ouăle colorate sau decorate cu fir din lână.
Ouăle sunt la loc de cinste și în Rusia, pictate sau decorate în roșu cu o fiertură din coji de ceapă. Rușii pun pe masa de Paști miel cu unt sau jambon de porc la cuptor, Kulich, un tip de cozonac cu rom și șofran, și paska, similară desertului românesc.
Citește și: când sunt Paștele ortodox și cel catolic în următorii ani
Ouăle și mielul se găsesc pe masa de Paști și în Grecia, iar printre preparatele specifice se numără ciorba de burtă în care au fost fierte inima și plămânii animalului. Exista tradiția ca mesenii să încerce să spargă ouăle colorate în roșu, simbolul sângelui lui Iisus. Tot pe masa de Paști se va găsi tsoureki, un fel de cozonac împletit decorat cu migdale și ouă roșii.
În Germania, familia se reunește în jurul focului de Paști, Osterfeuer, odată cu căderea nopții, o veche tradiție care celebrează primăvara. Tot un iepure este cel care aduce ouă de ciocolată, pe care pe lasă în cuiburi pregătite în prealabil de copii. Mai există tradiția decorării copacilor cu coji de ouă colorate, care simbolizează fructele asociate vremurilor calde.
În SUA, tot un iepuraș le aduce copiilor dulciuri, iar, în a doua zi de Paști, are loc vânătoarea de ouă, organizată chiar și la Casa Albă.
Luptând de mulți ani contra proliferării iepurilor care provoacă mari distrugeri pe continent, australienii încearcă să îi înlocuiască cu un iepuraș marsupial specific zonei („bilby”), o specie aflată pe cale de dispariție. Încasările rezultate din vânzarea versiunilor din ciocolată ale acestui animal sunt colectate pentru programele de protejare a speciei.
Insula Paștelui
Paștele este celebrat aproape în toată lumea. Dar există o mică insulă pierdută în Oceanul Pacific, foarte departe de civilizație, care poartă numele acestei sărbători. Totuși, deși Insula Rapa Nui, situată la est de Oceania, poartă numele Paștelui, aceasta nu ascunde ouă colorate printre misterioasele sale statui din piatră. Poartă acest nume pentru că a fost descoperită de Jakob Roggeven în ziua de Paști a anului 1722.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Vremea de Crăciun 2024, Revelion și primele săptămâni din noul an. Prognoza METEO pentru 23 decembrie 2024 – 20 ianuarie 2025
Vremea de Crăciun 2024, Revelion și primele săptămâni din noul an. Prognoza METEO pentru 23 decembrie 2024 – 20 ianuarie 2025 Administrația Națională de Meteorologie prezintă prognoza pentru următoarea lună: estimări meteo 23 decembrie 2024 – 20 ianuarie 2025. Citește și: Vremea de Crăciun 2024, Revelion și în ianuarie 2025. Prognoza METEO pentru patru săptămâni […]
Secțiune Articole Similare
-
Curier Județeanacum 16 ore
Mesaje de Crăciun 2024 în limba italiană, traduse în limba română. Cântece tradiționale de Crăciun în limba italiana
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
Nume care se sărbătoresc de Sfântul Daniel 2024. Viața Sf Daniel și semnificația numelui
-
Curier Județeanacum 20 de ore
Obiceiuri, tradiții și superstiții de Ignat – Ziua sacrificării porcului de Crăciun
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
Mesaje de Sfântul Daniel 2024: URARI, FELICITARI și SMS-uri de LA MULȚI ANI pe care le poți trimite celor dragi
-
Actualitateacum 8 ore
De ce se taie porcul pe 20 decembrie, de IGNAT. Tradiții și obiceiuri
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
17 decembrie 2024: Creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Daniel. Rugăciunile proorocului și a celor trei tineri aruncați în cuptor