Rămâi conectat

Ştirea zilei

Obiceiuri și tradiții de iarnă în Ardeal, Maramureș, Bucovina și Moldova

Ziarul Unirea

Publicat

în

Obiceiuri și tradiții de iarnă în Ardeal, Maramureș, Bucovina și Moldova

Cele mai răspândite și mai fastuoase obiceiuri, specifice în funcţie de zonele geografice majore: Bucovina, Maramureş, Ardeal, Moldova etc.,multe dintre ele păstrate și în ziua de azi, sunt, fără îndoială, cele legate de marele Praznic al Crăciunului și de sărbătorirea Anului Nou. Repertoriul tradițional al obiceiurilor și tradițiilor românești cuprinde, pe lângă colindele propriu-zise – cântece de stea, vicleimul, plugușorul, sorcova, vasilica, jocuri cu măști (țurca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (căluții, călușerii).

Dintre acestea, care exprimă înțelepciunea populară, realul sau fantasticul, esențe ale bogăției noastre spirituale, redăm câteva specifice diferitelor zone ale țării.

Elit - Gustul Desăvârșit

Citește și: cele mai frumoase mesaje de Crăciun pentru cei dragi

*Obiceiuri de Crăciun în Ardeal

Obiceiurile străvechi sunt încă respectate în multe sate din Transilvania. În seara de 23 spre 24 decembrie, până după miezul nopţii şi în unele locuri până la ziua, cete de copii merg din casă în casă cu colinda: Moș-Ajunul, Bună-dimineaţa, Colindișul sau Bună-dimineaţa la Moş-Ajun.

În unele părţi din Ardeal, copiii care merg cu colindatul se numesc pițerei sau pizerei. După credinţă populară, ei sunt purtători de noroc şi fericire. Colindele copiilor sunt scurte şi au menirea de a ura belşug gazdelor care îi aşteaptă cu mesele întinse şi de a le vesti sărbătoarea Naşterii Mântuitorului.

În Ardeal, sărbătorile de Crăciun începeau de la Sf. Nicolae (6 decembrie), când fetele se adunau în grup, încă din seara de 5 decembrie, şi frământau plăcintele care vor fi unse cu ou, pentru a doua zi. Doar la 9 fix seara, nici un minut mai devreme sau mai târziu, năvăleau flăcăii şi se încingea petrecerea, cu glume şi lapte parfumat.

Tot în Transilvania se obişnuieşte ca în noaptea de Crăciun, la un semn al diacului, mirenii să arunce cu boabe de porumb strigând: „Rod în cucuruzi!”.

Citește și: urări de anul nou și de felicitări de anul nou

*Obiceiuri de Crăciun în Maramureş

obiceiuri-si-traditii-de-iarnaMaramureşul este foarte bogat în obiceiuri şi de tradiţii de sărbători, mai ales în preajma Crăciunului. Astfel, cu o zi înainte de Crăciun, sătenii pun într-o găleată cu apă o potcoavă. Primul va bea gospodarul, apoi o va da vitelor, pentru că acestea să fie tari ca fierul. Găinilor li se va da de mâncare din ciur sau sita, că în anii următori să facă ouă mai multe. Ciobanii aşează sub pragul casei un drob de sare învelit, pe care îl lasă în acel loc până la „Alesul oilor”. Atunci îl scot, îl macină şi îl amestecă cu tărâţe, după care îl dau oilor, pentru că turma să sporească.

Hornurile se curată, iar funinginea se pune la rădăcina pomilor, pentru a avea un rod mai bogat. În Ajun în Maramureş grajdurile se ung cu usturoi, pentru a alunga strigoii şi duhurile necurate.

Tot în Ajunul Crăciunului, în satele din Maramureş, primii care pleacă la colindat sunt copiii. Cu trăistuţele la gât, aceştia merg pe la case ca să anunţe marele eveniment care se va produce, iar în schimbul colindei lor se obisnuiste să se ofere colaci, nuci, mere.

Citește și: OBICEIURI, TRADITII şi DATINI de Crăciun în judeţul ALBA: Colindatul cu ţurca, „Piţărăii”, „Haida-duru”, „Junişenii”,”Irozii”, „Viflaimul” şi „Butea Feciorilor”

Se umbla cu „Steaua” sau cu „Capra” al cărei joc (omorârea, bocirea, înmormântarea, învierea) la origine, a fost o ceremonie gravă. Copiii îşi confecţionează din timp obiectele necesare, improvizând cu ce găsesc prin sertarele mamelor, mai ales că „steaua” cu care se merge la colindat trebuie să fie neapărat strălucitoare, iar „capra”, cât mai înzorzonata şi gălăgioasă.

„Vicliemul” sau „Irozii” reprezintă datina prin care tinerii reprezintă la Crăciun naşterea lui lisus Hristos, şiretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul şi adesea înfruntarea necredinţei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban, şi este specifică Maramureşului.

În unele sate, de la Crăciun până la Anul Nou, pot fi văzuţi irozii în grupuri formate din personaje biblice: craii Baltazar, Gaspar şi Melchior, Irod împărat, preotul Ozia, îngerul şi ciobanul. Această datină este, de fapt, o formă de teatru popular care se remarcă prin seriozitatea temei tratate precum şi prin vestimentaţia şocantă şi atrăgătoare.

În dimineaţa de Crăciun în Maramureş se zice că e bine să ne spălăm pe fata cu apă curgătoare, luată anume dintr-o vale, în care punem şi o monedă de argint pentru că tot anul să fim curaţi ca argintul, feriţi de bube şi beteşuguri, care vor merge pe vale în jos.

Din seara de Crăciun, până la Anul Nou, fetele care doresc să-şi cunoască viitorul lor ursit iau puţină mâncare şi o pun într-o ulcică. Apoi, în seara de Anul Nou, înconjoară casa de nouă ori, iar a noua oară, uitându-se pe fereastră, îl văd pe cel sortit mâncând din ulcica.

În zonele Făgăraş şi Mureş este obiceiul ca de Anul Nou să se pună pe masa 12 farfurii sub care se ascund diferite obiecte. Fete şi feciori sau perechi de fete şi feciori intra pe rând în casă şi întorc fiecare dintre ei câte o farfurie şi ce se află sub farfurie le arată că aşa le va fi ursitul(a) sau că aşa le va fi norocul dacă se vor căsători: oglinda = mândrie; paharul de ţuică = băutor; pâinea = bogăţie; cărbunele = negru la suflet; sarea = sărăcie; creionul = domn; bani = avuţie. Se face haz de aceste preziceri.

Citește și: cele mai frumoase mesaje de anul nou pentru prieteni

*Obiceiuri de Crăciun în Bucovina

În Bucovina, Crăciunul este sărbătoarea care se păstrează, poate, mai mult decât în alte părţi, fără mari abateri de la tradiţie. În preajma Crăciunului, se recuperează sau se restituie lucrurile împrumutate prin sat, deoarece se consideră că nu este bine să ai lucruri împrumutate pe durata sărbătorilor de iarnă.

În ziua de Ajun, femeile obişnuiesc să ascundă fusele de la furcă de tors sau să introducă o piatră în cuptor, crezând că îndepărtează, în acest fel, şerpii din preajma gospodăriei.

În dimineaţa aceleiaşi zile se obişnuia, până de curând, că femeia să iasă afară, cu mâinile pline de aluat, să meargă în livada şi să atingă fiecare pom zicând: „cum sunt mâinile mele pline cu aluat, aşa să fie pomii încărcaţi cu rod la anul”.

În Bucovina, colindatul este nu numai o datină ci, prin modul de organizare, a devenit o adevărată instituţie, cu legi şi reguli specifice. Copiii şi tinerii se întrunesc, din timp, în grupuri de câte 6 persoane, pentru alcătuirea viitoarelor cete, selecţia făcându-se în funcţie de categoria socială, afinităţile personale, calităţile morale sau gradele de rudenie.

Tot din timp se alege şi conducătorul cetei – numit vătaf, calfa sau turc – ce trebuie să fie un bun organizator, să aibă autoritate asupra tinerilor, să aibă o conduită morală ireproşabilă şi să fie un bun dansator.

Poate cel mai important moment în derularea sărbătorii Crăciunului este seara de ajun, atunci când se pregăteşte o masă specială numită „masa de ajun” şi încep colindele.

Pregătirea mesei de ajun începea în primele ore ale dimineţii, când gospodinele coceau colacii. Colacii Crăciunului se făceau în formă de 8 şi se păstrau până primăvara când se afumau şi se tămâiau boii şi plugul înainte de pornitul la arăt, apoi colacii erau mâncaţi de plugari în ţărână.

Tot acum erau preparate douăsprezece feluri de mâncare de post (grâu pişat şi fiert, prune afumate fierte, bob fiert, sarmale cu crupe, ciuperci tocate cu usturoi, borş de bureţi, fasole fiartă şi „sleită” etc), precum şi mâncăruri din peste. Bucatele erau aşezate pe masa din „casa cea mare”, după ce pe aceasta se aşternea cea mai frumoasă faţă de masă.

Uneori, sub faţă de masă se punea fan. Peste masă se petrecea un fir de strămătura roşie, legat sub formă de cruce, iar pe colţurile mesei se aşezau măciulii de usturoi. În mijlocul mesei se aşeză un colac rotund iar în jurul său se ordonau douăsprezece farfurii în care se aflau cele douăsprezece feluri de mâncare. Seara, după trecerea preotului cu icoană, întreaga familie se primenea şi se aşeză la această masă.

Cina avea un caracter ritual, înainte de a se aşeza la masă, toţi membrii familiei îngenuncheau pentru rugăciune, după care capul familiei invoca spiritele morţilor, ce erau invitate să participe la ospăţ, şi hrănea simbolic vitele din gospodărie, chemându-le pe nume şi aruncând peste cap câte puţin din cele douăsprezece feluri de mâncare.

Familia se aşeză şi se ridică în acelaşi timp de la masă, în semn de deplină înţelegere şi unitate. Există interdicţia de a se consuma în întregime cele douăsprezece feluri de mâncare, resturile fiind păstrate pe masă până la Bobotează, când sunt puse în hrana animalelor sau erau aşezate într-o farfurie în fereastră, alături de un pahar cu apă, pentru spiritele morţilor.

Obiceiul mesei de Ajun, ce are înţelesuri profunde şi definitorii pentru lumea rurală tradiţională, formată din plugari şi păstori, se mai păstrează, izolat, în satele de munte din Bucovina. Colindatul, însă, moment culminant al Crăciunului, s-a păstrat cu multă acurateţe în majoritatea comunităţilor bucovinene. Datina este deschisă de către copii, care, în jurul prânzului, în grupuri mici, încep colindul, trecând, pe rând, pe la toate casele. În trecut, micii colindători, înainte de a pleca să vestească Naşterea lui Iisus, se strângeau în cete pentru a-şi cere iertare unii de la alţii.

Odată cu lăsarea întunericului, satele sunt animate de colindele cetelor de flăcăi care străbat uliţele, de la un capăt la altul al satului, pe întreg parcursul nopţii. Tinerii se îmbrăca şi astăzi în costume de iarnă tradiţionale, cu sumane sau cojoace, şi au căciulile împodobite cu mirt şi muscate. Şeful cetei are căciula împodobită cu panglici multicolore, ca semn distinctiv.

Până către mijlocul secolului al XX-lea, acompaniamentul colindătorilor se realiza doar cu fluierul şi ciurul pentru că mai târziu să se generalizeze acompaniamentul cu fanfara sau cu instrumente muzicale moderne.

În unele localităţi, concomitent cu cetele de colindători se deplasează cetele de mascaţi – „babe şi moşnegi” – care prin joc, gesturi şi dialog transmit, în viziune proprie, principiul fertilităţii, ca un preambul al Anului Nou.

Citește și: Obiceiuri de Anul Nou • Datini şi tradiţii de Anul Nou la români: Capra, Plugusorul, Ursul, Sorcova

*Obiceiuri de Crăciun în Moldova

În Moldova se zice că spre Crăciun se pun din toate mâncărurile într-o strachină, pe prispă, sub fereastră, dar nu trebuie nimeni să guste din mâncare, căci noaptea vine ursitorul, degusta şi atunci îl vezi prin fereastră.

Păgânii credeau că grânele au un spirit pe care, de obicei, îl identificau cu un animal, astfel se explică o serie de credinţei şi superstiţii. De exemplu, în Bucovina şi în Moldova, din turtele făcute de Crăciun se păstrează până primăvara când sunt puse între coarnele vitelor când pornesc la arăt. Se spune că aceşti colaci, care se fac de Crăciun, trebuie să fie rotunzi precum Soarele şi Lună.

În Botoşani nu se dă nimic din casă în ziua de Ajun, nici gunoiul nu se aruncă din casă; nu se împrumuta nimic. În ajunul Crăciunului şi al Bobotezei, se ia din toate mâncărurile de deasupra: grâu, găluşte etc., iar apoi şi două plăcinte, una o dai întâi argatului care e la vite, dar trebuie să fie mâncăcios, ca apoi mănâncă bine vitele peste an şi cealaltă o rupi în bucăţele s-o dumici în mâncarea vitelor. Când le dai să mănânce zici: „Cinaţi sănătos ca şi noi cinăm”.

Citește și: Povestea sau legenda lui Moș Crăciun

Mai există o tradiţie să se pună sub faţă de masă fân, şi de toate seminţele ca să rodească, apoi să le dea la vite, şi mai ales la vaci, ca să nu le poată strica nimeni.

În unele zone, în seara de Ajun se pune sub faţă de masă coasă, ca să fie toţi sănătoşi, iar sub picioare toporul; alţii stau pe topor, ca să fie sănătoşi şi tari peste an ca fierul. Sub masă pun cofa cu apă, să le meargă bine la vite.

Pe la sate mai există credinţa că în noaptea de Crăciun animalele ar vorbi. Sătenii se tem că nu cumva să le audă că acesta ar fi semn rău.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Ştirea zilei

OFICIAL: Compensarea de 50 de bani/litru la carburanți ÎNCETEAZĂ de la 1 ianuarie 2023

Ziarul Unirea

Publicat

în

Nicolae Ciucă a anunțat, miercuri, în ultima ședință de Guvern din acest an, că de la 1 ianuarie nu se va mai acorda compensarea de 50 de bani/litru la carburanți pentru că prețurile au scăzut. Potrivit premierului, măsura va fi reintrodusă în cazul unei noi scumpiri a carburanților.

„Daca initial masura nu parea sa fie una care sa produca efecte, iata ca la sfarsitul anului putem constata ca a fost o masura buna, pretul la carburant ajungand la un nivel de dinainte ca masura sa fi fost decisa la nivelul guvernului. Trebuie sa anuntam ca incepand de la 1 ianuarie 2023 ea nu va mai functiona, in schimb este o decizie de suspendare, guvernul fiind pregatit ca in masura in care preturile au o evolutie care sa depaseasca puterea de cumparare sa o aplicam din nou”, a declarat Ciucă.

Elit - Gustul Desăvârșit

Guvernul a introdus de la 30 iunie 2022 compensarea prețului la carburant.

Sursa: stiripesurse.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

Tânăr de 21 de ani din Jidvei, depistat de polițiști BEAT la volan: Ce alcolemie avea

Suciu Andra Ioana

Publicat

în

Tânăr de 21 de ani din Jidvei, depistat de polițiști BEAT la volan: Ce alcolemie avea

La data de 28 decembrie 2022, în jurul orei 09,30, polițiștii Secției 6 Poliție Rurală Jidvei au depistat un tânăr de 21 de ani, din comuna Jidvei, în timp ce conducea un autoturism, pe Drumul Județean 107, fiind sub influența băuturilor alcoolice.

În urma testării conducătorului auto, cu aparatul etilotest, a rezultat valoarea de 0,99 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la spital, unde i-au fost recoltate mostre de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Elit - Gustul Desăvârșit

Față de conducătorul auto, cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

O importantă cetate din ALBA va fi reabilitată și pusă în valoare: Licitația de peste 9.500.000 de lei, lansată în SEAP

BONTEA Alexandru

Publicat

în

O importantă cetate din ALBA va fi reabilitată și pusă în valoare: Licitația de peste 9.500.000 de lei, lansată în SEAP

Primăria comunei Rimetea a lansat recent în Sistemul Electronic de Achiziții Publice o licitație pentru lucrări de construcție, în cadrul proiectului „Reabilitare și punere în valoare a Cetății Nobiliare Colțești”. Valoarea totală a investiției este de 9.638.000 de lei, fără TVA.

Comuna Rimetea doreşte reabilitarea şi punerea în valoare a Cetății Colțești. Acest lucru implică îndepărtarea selectivă a vegetaţiei existente care s-a extins peste obiectiv, punerea în siguranţă, reabilitarea şi protejarea ruinelor existente în stadiul în care sunt, amenajarea accesului și a traseelor interioare de vizitare.

Elit - Gustul Desăvârșit

Cu ocazia acestei revitalizări, cetatea va fi pusă în siguranţă şi curăţată și va deveni accesibilă într-un mod civilizat.

În cadrul proiectului de punere în valoare a obiectivului o componentă importantă este reprezentată de infrastructura de promovare și informare. Al doilea obiect propus este amenajarea Conacului Thorotzkay – Rudnyanszky din Colțești ca punct de informare turistică.
Proprietarul dorește introducerea cetății în circuitul turistic prin aplicarea în cadrul Componenta 11. „Turism și cultură” din cadrul PNRR care are ca obiectiv sporirea coeziunii sociale economice și teritoriale și crearea de noi locuri de muncă, de a atrage investiții ce generează valoare adăugată stimulând dezvoltarea socială și culturală la investiția nr.1 „Promovarea celor 12 rute turistice/culturale” – ruta cetăților – iar pentru această investiție este nevoie de un centru de informare și spații expoziționale.

Prin reabilitarea și punerea în valoare a clădirii conacului ca parte integrantă a investiției de bază se va salva încă o componentă importantă a patrimoniului construit din județul Alba, fapt pentru care s-a ales această oportunitate în locul propunerii unei investiții noi în imediata vecinătate a cetății.

În al treilea rând se dorește reabilitarea infrastructurii de acces respectiv drumul care este situat in zona de protectie a rezervatiei de arhitectura si urbanism Rimetea Turism.

Reabilitare drum de acces

Principala intervenție asupra drumului este regularizarea laturilor lui, în special a celei sudice. Această regularizare va permite o lățime mai mare care face mai ușoară o parcare longitudinală.

În acelaşi timp e propune reabilitarea suprafeței de rulare prin compactarea suprafeței existente și așternerea unui strat suplimentar de macadam compactat. Rigola de beton situate pe latura nordică a drumului va fi decolmatată și va suferi reparații locale acolo unde este deteriorată.

Dotarea cu elemente de mobilier urban, semnalizare și vegetație arboricolă

Proiectul propune dotarea cu elemente de mobilier urban (bănci, coşuri de gunoi) a unor alveole distribuite pe latura nordică a drumului. Acestea vor fi locuri de regrupare şi odihnă. Se impune şi o semnalizare adecvată care să indice zonele unde se poate parca, zonele de regrupare. Tot pe latura nordică, în preajma locurilor de regrupare se vor planta arbori.

Amenajare punct info – Conacul Thorotzkay-Rudnyánszky din Colţeşti

Se propune îndepaărtarea elementelor parazitare pentru a reveni la forma iniţială a conacului. Aceste elemente sunt extinderile realizate în anii ’60 de pe laturile nord-vestice, respective sud-vestice. Se va îndepărta şi zidăria de umplutură care acoperă tâmplăria verandei care adăposteşte intrarea secundară.

Utilizarea în conformitate cu noile funcțiuni impune eliminarea parțială a unui perete pentru a crea un spațiu suficient de generos pentru a adăposti un grup mai mare de vizitatori cărora să li se prezinte detalii despre istoricul cetății și a zonei de înfluență a ei.

Totodată se vor reamenaja grupuri sanitare moderne, un birou, spații de primire/odihnă și un spațiu expozițional.

La subsol va fi amplasat cazanul unei centrale termice și depozitul de lemne.

Desfiinţare corp secundar – centrală termică

Pentru a facilita vizibilitatea către cetate de pe terenul aferent conacului se propune desființarea corpului C3, o clădire modestă de factură modernă care adăpostea centrala termică. Desființarea se va face prin demolare mecanizată și manual cu respectarea tuturor prevederilor legale in vigoare.

Amenajări exterioare

Amenajările exterioare sunt minimale. Este vorba de amenajarea unei căi de acces carosabilă realizată minimal prin pozarea unui strat de pietriș peste o bază de macadam. Această alee va fi bordurată cu o confecție metalică tratată anticoroziv.. Un alt element al menajării exterioare este realizarea unei porți de acces și reparații și înlocuiri la împrejmire.

Realizare spaţiu expoziţional

Spațiu expozițional se va amenaja pe o suprafață de cca. 50 mp și va conșine planșe, vitrine și expozitoare unde vor fi prezentate date istorice despre cetate, despre zona ei de influență, despre familiile care au locuit-o și despre rolul pe care l-au avut în evoluția comunității care locuiește în acest areal.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea