Motivarea sentinței privind frauda de la agenția CEC Zlatna: Meteșan Elena susține că a vrut să ”saboteze” activitatea băncii

*Inculpata condamnată la 3 ani de închisoare cu executare a declarat că a donat toți banii furați și că era nemulțumită de condițiile de muncă, de modul în care a fost tratată de superiori și de salariul primit

O fostă angajată a agenției CEC Bank din Zlatna, acuzată de delapidare cu consecințe deosebit de grave și condamnată la 3 ani de închisoare cu exeuctare la Tribunalul Alba, a declarat în fața anchetatorilor că a sustras banii de la clienți pentru a se răzbuna pe bancă. Instanța de judecată a reținut un prejudiciu total de 4.227.940 de lei şi 236.981 de euro, sume achitate deja de către CEC unui număr de 160 de clienți păgubiți.

”Inculpata Meteșan Elena a precizat că nu a dorit să prejudicieze clienții, cunoscând faptul că oricum vor fi despăgubiți și nici nu a dorit să se îmbogățească, în acest sens a precizat că a trăit modest, iar toți banii i-a donat, pe de altă parte fiind nemulțumită de condițiile de muncă, de modul în care a fost tratată de superiori și de salariul primit. Astfel, scopul urmărit de către inculpata Meteșan Elena a fost în primul rând de sabotare a activității CEC, inculpata considerând că nu a fost apreciată corespunzător de către conducerea unității și în mod subsidiar de obținerea unor foloase de natură financiară”, se afirmă în motivarea deciziei de la Tribunalul Alba. Decizia primei instanțe a fost contestată, dosarul ajungând pe rolul Curții de Apel Alba Iulia.

*Metodele de sustragere a banilor

”Inculpata Meteșan Elena a recunoscut comiterea faptelor, precizând faptul că scotea sume de bani din conturile clienților prin următoarea modalitate: Întocmea un ordin de retragere în numele clientului, pe care îl transmitea în format electronic șefei de agenție T.E., iar aceasta îl semna, având încredere în angajată, ulterior era transmis casierei Popa Viorica (sora inculpatei Meteșan – n.r.) care elibera suma de bani inculpatei Meteșan Elena, iar aceasta își însușea suma de bani, semnând în locul clientului cu privire la primirea sumei de bani”, se mai susține în motivarea instanței de la Tribunal.

O altă metodă de delapidare era de a nu depune sumele de bani încasate de la clienți în conturile de depozit sau chiar însușirea acestor sume fără a deschide astfel de conturi pentru clienții noi ai unității bancare. În această a doua situație au fost identificate cazurile unor clienți cărora, de regulă, le-a fost emis un document bancar intitulat ”retragere/depunere numerar” – (retras din uzul bancar), conținând date de identificare ale deponentului, descrierea operațiunii (suma depusă), unitatea bancară, data operațiunii și semnăturile titularului împreună cu ale funcționarelor bancare (ofițer cont și casier). În fapt, aceste documente nu au fost înregistrate niciodată în evidențele unității bancare, fiind formulare care nu prezintă serii sau numere de identificare, doar antetul unității bancare și astfel, o parte din clienți au constat faptul că, deși dețin aceste documente, nu au figurat niciodată cu cont de depozit deschis la unitatea bancară.

Totodată inculpata a mai precizat că au existat cazuri în care clienții îi dădeau sume de bani, pe care nu-i depunea la CEC, însușindu-și sumele de bani”, se mai susține în document.

*Cazuri concrete de oameni rămași fără sume mari de bani

Ilustrativ prin folosirea acestor tipizate, este exemplul numitului B. P. care a prezentat un număr de cinci documente de depunere numerar, conform cărora a depus suma de 16.235 lei în data de 30 aprilie 2013, suma de 17.400 lei în data de 27 noiembrie 2014, suma de 35.000 lei în data de 15 seprembrie 2015, suma de 12.250 lei în data de 23 septembrie  2015 și suma de 20.250 lei în data de 25 februarie 2016. A depus, în total, 101.135 lei, dar de la unitatea bancară i s-a comunicat, la data de 25 august 2016, că nu deține nici o sumă de bani în depozite, contul personal de depozit este lichidat din anul 2013, singurul cont activ la unitatea bancară fiind cel de salariu.

Un alt exemplu este cel al clientului A. D. Acesta s-a întâlnit, în urmă cu aproximativ cinci ani de zile întâmplător cu numita Meteșan Elena prin Zlatna (fiind consăteni), căreia i-a spus că deține suma de 63.000 lei pe care vrea să o depună la banca la care aceasta lucra, respectiv Agenția CEC Bank Zlatna. Femeia i-a comunicat acestuia să o caute personal acasă în ziua următoare, respectiv duminica, ocazie cu care persoana vătămată i-a înmânat suma de 63.000 lei, iar Meteșan Elena și-a luat obligația verbală ca în următoarea zi să o depună la bancă.

”După aproximativ 2-3 zile, numita Meteșan Elena l-a contactat telefonic pe numitul A.D. căruia i-a cerut să treacă pe la ea pentru a-i înmâna actele justificative de depune a banilor, însă a ținut să-i precizeze acestuia să nu intre în bancă, să o sune înainte pentru că o să iasă ea afara, respectiv în fața magazinului în partea stângă a Agenției. Acesta s-a conformat celor solicitate, ocazie cu care angajata băncii i-a înmânat un plic în care se afla o chitanță de depunere numerar privind suma de 63.000 lei, însă la rubrica titular cont și deponent  figura numita Meteșan Elena. Aceasta i-a dat asigurări verbale numitului A. D. că nu sunt probleme și că a procedat în această manieră, deoarece ea, în calitate de angajat al băncii, beneficiază de o dobândă mult mai mare decât ar fi beneficiat el.

Ulterior celor întâmplate, sunumita Meteșan Elena  i-a cerut acestuia să țină legătura strict numai cu ea, să nu încerce să scoată banii de la alt angajat al băncii și anual să se prezinte personal, tot la ea pentru a-i înmâna documente referitoare la dobânda acumulată. Astfel, când se apropia data scadenței depozitului anual, într-o zi de diminică, numitul A. D. o căuta acasă pe numita Meteșan Elena, care îi reținea vechea chitanță emisă și îi remitea una nouă conținând noul sold format din suma existentă și dobânda acumulată. Ultimul act similar emis este intitulat «retragere/depunere numerar», tipizat completat ulterior cu scris de mână, folosind pixul, din data de 29 octombrie 2015 în sumă de 77.400 lei, sumă care nu se mai regăsește în evidențele instituției bancare, fiind însușită de inculpata Meteșan Elena”, se precizează în documentul emis de Tribunalul Alba.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI