Mihai Răzvan Ungureanu: „Mi-aş dori ca şi Iaşiul, oraşul meu natal, să aibă ceva din modernismul pe care l-am observat aici, la Alba Iulia”

Interviu în exclusivitate cu dl. Mihai Răzvan UNGUREANU, fost prim-ministru al României, preşedinte al Iniţiativei Civice de Centru Dreapta

    – D-le Ungureanu, pe această vreme caniculară (şi afară şi în viaţa politică), cum de aţi ales să fiţi prezent duminică dis-de-dimineaţă la Crucea Iancului de pe Muntele Găina, iar în această după-amiază (duminică, 21 iulie n.a.) să fiţi aici, în Piaţa Cetăţii din Alba Iulia, capitala istorică a României?
– Mărturisesc că am simţit nevoia să „evadez” puţin din tumultul şi zgomotul bătăliei politice. Apoi, ca preşedinte al Iniţiativei Civice de Centru Dreapta, mă aflu în această perioadă într-un turneu prin ţară pentru a discuta cu cât mai mulţi oameni şi a le împărtăşi din gândurile şi ideile noastre. Am fost invitat de mai multe ori în Munţii Apuseni şi în judeţul Alba de către unele personalităţi şi simpatizanţi de aici, iar acum am găsit acest răgaz de a mă întâlni şi reculege deopotrivă cu moţii la Crucea Iancului de pe Muntele Găina, dar şi cu albaiulienii, aici, în cetatea istorică.

– Cum aţi fost primit, cum sunt oamenii de aici?
– Am fost deosebit de plăcut surprins de bunătatea, înţelepciunea şi ospitalitatea moţilor prezenţi pe Muntele Găina. Am discutat pe îndelete cu mulţi dintre ei, oameni simpli, şi m-am bucurat să-i aud şi să văd că înţeleg foarte multe lucruri, precum şi greutăţile prin care trece ţara în această perioadă. Ştiam din istorie, dar acum m-am convins pe viu, că sunt cu adevărat nişte oameni demni, şi cu toate greutăţile lor de zi cu zi, au tăria de a merge mai departe. Albaiulienii, la fel; m-am plimbat în această după-amiază  prin Cetate şi pe unul dintre bulevardele principale, şi mi s-au părut foarte, foarte civilizaţi, respectuoşi şi primitori.

– Ce v-a determinat să iniţiaţi apariţia Iniţiativei Civice de Centru Dreapta şi ce rol îşi propune aceasta să joace pe scena politică românească?
–  În primul rând nevoia unei schimbări radicale a modului de a face politică în România. Consider că stă în puterea societăţii civile de a schimba actuala clasă politică, incapabilă să servească interesele cetăţenilor. Ca urmare, în tot acest tumult al scenei politice româneşti se simte nevoia unui proiect alternativ, propus cetăţenilor şi realizat prin mobilizarea lor. Nu putem accepta ca decepţia şi dezamăgirea să ducă la demobilizare şi anomie. Pentru a le reda românilor încrederea în acţiunea publică e nevoie să îi ascultăm şi să acţionăm alături de ei şi pentru ei.  Plecăm de la convingerea că un proiect politic trebuie să se bazeze, înainte de orice, pe valori şi principii, nu pe decizii conjuncturale. Aceste valori fundamentale trebuie să ghideze întrega activitate a platformei noastre pe care am intitulat-o „Platforma cetăţenilor”, de la modul de selecţie a membrilor până la politica de asociere şi cooperare cu organizaţii similare sau politice. Este un proiect care uneşte, nu unul care exclude. Ne declarăm împotriva unei viziuni utopice asupra guvernării şi societăţii. Reperele noastre de bază sunt democraţia reprezentativă şi statul de drept, care garantează libertatea individuală. De aceea, respingem tendinţele populiste şi extremiste care se manifestă în ultimul timp, în special pe fondul crizei, şi care dispreţuiesc valorile liberalismului. Suntem de părere că solidaritatea nu înseamnă statul asistenţial. Ea nu include, de altfel, doar o perspectivă financiară, ci presupune împărtăşirea anumitor valori. Solidaritatea bazată doar pe ajutor financiar este insuficientă. Numai o conexiune între responsabilitatea individuală, acţiunile statului şi angajamentul cetăţenilor poate crea protecţia socială de care oamenii au nevoie. Altfel spus, solidaritatea nu trebuie să fie sarcina exclusivă a statului. Statul asistenţial este depăşit, iar solidaritatea trebuie să respecte individul, nu să-l ducă la servitute. Statul trebuie să fie limitat în privinţa puterilor sale, pentru a nu încălca drepturile individuale. În loc de multe instituţii ineficiente, mai bine mai puţine, care să aibă randament.
În altă ordine de idei, susţinem apropierea luării deciziei de cetăţeni prin descentralizare. Avem nevoie de cât mai multe decizii luate pe plan local, la firul ierbii, şi nu de la centru. O comunitate devine puternică dacă există colaborare între oameni la nivel local şi puterea centrală este transferată la acest nivel, accesibil fiecărui individ. Nu în cele din urmă, o societate liberă este una în care justiţia este funcţională. Autoritatea justiţiei cere reguli respectate de toţi, eliminarea discriminării şi celeritate în administrarea  dreptăţii. Aşadar, rezumând, Iniţiativa Civică de Centru Dreapta îşi doreşte o politică a proiectelor pozitive, a liniştii, a legii şi ordinii, o politică egală pentru toţi, care să nu creeze privilegii, o politică a resposabilităţii, a justiţiei şi meritului.

– D-le Ungureanu, v-am urmărit îndeaproape cât aţi fost în funcţia de prim-ministru, dar şi în unele confruntări de idei televizate. Am remarcat în persoana dumneavoastră un fin logician, pornind de cele mai multe ori în argumentarea oricărui eveniment sau lucru întâmplat de la „regula silogismului”. În acest sens v-aş întreba care sunt premisele adevărate, care sunt cele false, şi deci care este concluzia dumneavoastră cu privire la referendumul din 29 iulie?
– Pe scurt, cred că în acest caz este vorba mai degrabă de unele premise false de la care au pornit cei ce l-au suspendat şi vor să-l demită pe preşedintele ales Traian Băsescu. Aşa după cum aţi văzut şi dumneavoastră, Curtea Constituţională, fiind sesizată, nu a găsit sub nicio formă „fapte grave” săvârşite de preşedintele Traian Băsescu în perioada mandatului său de până acum. El nu a împiedicat sub nicio formă în această perioadă instituţiile statului să-şi facă datoria şi nici nu a limitat drepturile şi libertăţile cetăţeneşti constituţionale. Şi atunci desigur concluzia este că acest referendum este  deopotrivă atât lipsit de logică cât şi de etică. Este în cele din urmă vorba de un circ politic care a făcut şi face mult rău democraţiei din ţara noastră, care ne-a îndepărtat mult de Uniunea Europeană şi căruia sper ca în 29 iulie să i se dovedească falsitatea.

– Înţeleg că timpul dumneavoastră este limitat şi, deşi aveam mai multe întrebări să vă pun, v-aş mai întreba în final: ce impresie v-aţi făcut despre cum arată în prezent Alba Iulia, capitala Marii Uniri, întrucât aţi declarat că nu aţi mai fost aici de circa zece ani?
– Prin tot ceea ce s-a făcut şi se face aici se dovedeşte din ce în ce mai mult că este un oraş occidental, cu un foarte interesant aer cosmopolit, de Europă Centrală. După cum se vede, a devenit un oraş frumos, luminos, care a reuşit să scape de culoarea „gri” a unitarismului socialist. Este o mare plăcere să te plimbi prin această cetate, cu toate frumuseţile, arhitectura şi istoria ce musteşte la tot pasul, şi care sunt sigur că stârnesc un mare interes în rândul turiştilor care vin aici. Va fi cu siguranţă, într-un viitor nu prea îndepărtat, unul dintre cele mai frumoase oraşe din această parte a Europei. Iar primarul Mircea Hava şi administraţia locală de aici au în acest sens merite incontestabile. Nu degeaba se spune în popor că „omul sfinţeşte locul”. Vă mărturisesc că mi-aş dori ca şi Iaşiul, oraşul meu natal, să aibă ceva din modernismul pe care l-am observat aici, la Alba Iulia.
– Vă mulţumesc pentru timpul acordat şi vă urez mult succes în tot ceea ce v-aţi propus.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI