MÂINE| Centenarul Comunității Baptiste din Alba Iulia: Ceremonie la lăcașul „Sfânta Treime” din municipiu. Istoria mișcării în Alba

MÂINE| Centenarul Comunității Baptiste din Alba Iulia: Ceremonie la lăcașul „Sfânta Treime” din municipiu. Istoria mișcării în Alba

Duminică, 10 septembrie 2023, credincioșii baptiști din Alba Iulia vor celebra 100 de ani de prezență baptistă în oraș. Sărbătoarea va avea loc în lăcașul Bisericii Baptiste „Sfânta Treime” de pe str. Doinei nr. 6, de la ora 10:00. La ceremonie sunt așteptați oaspeți din București, Arad, Cluj, Sibiu și diaspora, dar și reprezentanți din conducerea cultului baptist și din administrația locală a orașului nostru. 

Începutul mișcării baptiste în orașul Alba Iulia a avut loc în 1914 în urma venirii în oraș a lui Petru Oprean din Poplaca (jud. Sibiu), care a frecventat biserica baptistă germană din Sibiu. La sfârșitul Primului Război Mondial, unii din soldații întorși de pe front împărtășeau convingeri baptiste. Astfel s-a format nucleul ce va duce la înființarea Bisericii Baptiste în 1923.

Moștenitori ai Reformei protestante din sec. al XVI-lea, baptiștii din Transilvania au fost recunoscuți ca și cult religios în 1905 pe baza Legii cultelor (1895) din Imperiul Austro-Ungar. Scoși în afara legii sub dictatura lui Antonescu, baptiștii vor fi din nou recunoscuți prin decret regal în toamna anului 1944.

Pentru baptiști Sfânta Scriptură este Cuvântul lui Dumnezeu, autoritatea finală pentru viața de credință. Rolul unic al lui Hristos ca Mântuitor și Mijlocitor este un alt aspect crucial împărtășit de credincioșii baptiști. La baza convertirii stă convingerea puternică că omul nu „moștenește” credința, botezul fiind încununarea convertiri. Din acest motiv baptiștii practică un botez al credinciosului, al celui aflat la vârsta responsabilității, capabil să-și afirme și să-și mărturisească personal credința. Biserica și statul au mandate diferite, dar baptiștii cred că trebuie să fie cetățeni responsabili.

Cultul baptist refuză să primească bani de la stat pentru salarizarea personalului cultic, dar crede că ține de menirea credincioșilor să se roage pentru țară, pentru conducătorii ei și de a contribui la binele comun prin implicare socială, educațională, culturală. Viața noastră nu poate fi divizată în „viață religioasă” și „viață socială” pentru că un om schimbat de Dumnezeu va schimba la rândul său lumea în care trăiește, iar Biserica este alcătuită din „cărămizile vii” (credincioșii), nu din clădirile deținute de un cult.

David Goran, pastor – Biserica Baptistă, „Sfânta Treime”, Alba Iulia

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI