Locul din ALBA unde femeile sunt interzise: Este „Athosul” din țara noastră

Locul din ALBA unde femeile sunt interzise: Este „Athosul” din țara noastră

Într-o mănăstire din județul Alba, doar bărbaților le este permis să intre în ansamblu.

Locul din România unde femeile sunt interzise

Poate că nu te așteptai la așa ceva, însă în țara noastră există un loc în care femeile sunt interzise. Doar bărbații au acces în această zonă. Regulile sunt foarte stricte și trebuie respectate de absolut toată lumea, fără excepție. Această practică își are rădăcinile în tradiția și interpretarea religioasă.

În creștinismul ortodox, regula de a nu permite femeilor să intre în anumite biserici, mănăstiri sau zone din lăcașele sfinte își are rădăcina în practicile religioase. Unul dintre principalele motive pentru care s-a impus această normă are legătură cu menținerea sfințeniei bisericii sau a conceptului de puritate rituală.

Mănăstirea Ponor este locul în care femeile nu au voie să calce. Lăcașul religios se află în partea central-nordică a județului Alba, la o distanță de aproximativ 40 de km de Aiud. Accesul se face pe DJ 107 I – Transalpina de Apuseni, dinspre Aiud până în localitatea Ponor. Se continuă apoi încă 10 km pe DC 750C și DC 106.

Pe versantul unui munte se află Mănăstirea Ponor, supranumită și „Athosul românesc”. Ansamblul are forma unei cetăți dreptunghiulare, prezentând o singură intrare și având biserica în centru. Mai cuprinde un paraclis, o bucătărie, ateliere la parter și chilii la mansardă. Paraclisul este închinat Sfântului Nectarie, iar biserica poartă hramul Înălțării Domnului.

Ce reguli se respectă la Mănăstirea Ponor

Normele impuse la Mănăstirea Ponor, care îl are ca stareț pe părintele protosinghel Irineu Curtescu, sunt stricte. Femeile nu au voie să calce aici, accesul fiind permis doar bărbaților. Reprezentantele sexului frumos pot să meargă, în schimb, la mănăstirea de maici, unde accesul bărbaților este interzis. Tot părintele protosinghel Irineu Curtescu este stareț și aici.

În ambele mănăstiri, atât în cazul celei de călugări, cât și în cazul celei de maici, principalele activități care se practică sunt rugăciunea și o serie de ascultări simple. Aici, se mănâncă o dată pe zi, la ora 15:00.

Lunea, miercurea, vinerea și sâmbăta seară se face priveghere pe durata întregii nopți. După vecernia mică de la ora 17:00 urmează un program de odihnă până la ora 22:30. Ulterior, începe privegherea, care ține până a doua zi dimineața, în jurul orelor 07:00-08:00.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI