Liderii transportului de călători din Ţara Moţilor
Criza economică din România a afectat şi SC „ARIEŞUL” Câmpeni sub patronatul domnilor ing. Ciprian ţimonea director, tehnician, Mihai Ţimonea, director adjunct, şi tehnician Gheorghe Ţimonea, administrator. Dar datorită actului de management performant al celor trei distinşi domni enunţaţi mai sus firma a rezistat şi rezistă, funcţionând cu peste 50 de autobuze şi microbuze care asigură transportul elevilor, navetiştilor din zonă şi al puţinilor salariaţi abonaţi care mai există în zonă. Pe unele trasee din Ţara Moţilor, ce-i drept, se realizează doar venituri cu remuneraţia conducătorilor auto şi a salariaţilor plus cheltuielile de reparaţii pentru lubrefianţi, combustibil şi piese, clasicele autobuze româneşti fiind mari consumatoare de combustibil şi lubrifianţi. Cu ani în urmă au fost achiziţionate autobuze şi microbuze mai performante, cu consum redus de combustibil, randament sporit şi condiţii excepţionale de transport. Chiar în acest an, au fost achiziţionate în leasing încă 4 autobuze de mare capacitate de 56 locuri care asigură transportul interurban pe rutele Timişoara, Arad, Deva, Oradea, Târgu Mureş, Baia Mare, Suceava în condiţii de transport foarte civilizate. Aceşti dinstinşi manageri au şi meritul că nu au disponibilizat nici un salariat ci au chiar angajat salariaţi în timp ce alţi manageri au efectuat disponibilizări. Am remarcat punctualitatea sosirilor şi plecărilor din staţii conform graficului stabilit. Am observat, de asemenea, călătorind foarte des cu autobuzele acestei societăţi, că actul de eradicare a pirateriei rechinilor rutieri a prins substanţă deosebită, atât la plecarea din Câmpeni cât şi din Alba Iulia şi alte localităţi autobuzele interurbane au la plecare şi revenire un număr mai mare de călători, uneori chiar la capacitatea locurilor. Aceasta se datorează consecvenţei şi perseverenţei Poliţiei Rutiere din Câmpeni şi Abrud de sub comanda comisarilor Vasile Gutiu şi Vasile Costea, prin subordonaţii lor ca agenţi şef principal rutier Nicolae Petricele, agenţi Constantin Gomboş, Sorin Szabo, Emil Toader şi Ioan Vlăzan care sunt în permanenţă chiar zi şi noapte la supravegherea traficului rutier pentru a nu mai fi încălcat de rechinii rutieri „profesionişti”.
Referitor la disciplina conducătorilor auto, aceasta poate fi definită chiar civilizată raportat la relaţia cu călătorii, iar biletele de călătorie sunt emise chiar pe cele mai mici distanţe. Pot fi evidenţiaţi în acest sens conducători auto ca: Aurelian Bucea, Gheorghe Vesa, Nicolae Berindei, Sorin Gligor, Petru Cozma, Nicolae Resigna, Cristian Creţu, Aurel Oargă, Nicolae Vârtan, Marius Todea, Eugen Chirilă, Vasile Todea, Ioan Stan, Nicolae Belei şi Ioan Paşca. (M.S.)
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Cultură Educație
O nouă conferință națională „Profesorul Ion D. Lăzărescu”, în octombrie 2024: Cadre inginerești din întreaga țară se reunesc la Cugir
O nouă conferință națională „Profesorul Ion D. Lăzărescu”, în octombrie 2024: Cadre inginerești din întreaga țară se reunesc la Cugir Asociația Generală a Inginerilor din România – Sucursala Alba, pregătește o nouă conferință națională „Profesorul Ion D. Lăzărescu”, la Cugir Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR) – sucursala Alba (cu sediul la Cugir) a […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Muntele Găina sau ”Muntele Dragostei” din Alba, unde are loc anual Târgul de fete, încărcat de legende și tradiție
-
Sportacum 3 zile
FOTO: Reunire la Metalurgistul Cugir, cu revenirile lui G. Goronea, S. Itu și M. Codrea
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
15 iulie: Ziua Mărcii Poștale Românești. Primele mărci poștale, tipărite în Moldova, în 1848
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
15 iulie, Ciurica, o altă zi a femeilor! Dacă îţi baţi bărbatul, îţi va merge bine tot anul
-
Opinii - Comentariiacum o zi
18 iulie: Se stingea din viață Regina Maria, femeia care a influențat cel mai mult istoria României
-
Opinii - Comentariiacum 8 ore
Tradiţia fascinantă a Târgului de fete de pe Muntele Găina. Cum erau vândute fetele de măritat în secolul XIX în comunităţile din Munţii Apuseni