Legea privind plafonarea plăţilor în numerar şi limitarea comisioanelor interbancare a fost aprobată de Guvern
Guvernul a aprobat, miercuri, și a transmis Parlamentului spre adoptare, proiectul de lege care prevede plafonarea plăţilor în numerar şi limitarea comisioanelor interbancare la tranzacţiile prin carduri.
*Actul normativ vizează, în principal, următoarele aspecte:
– Limitarea plăţilor în numerar se extinde și la alţi operatori economici decât persoanele juridice: persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesioniști, persoane fizice care desfășoară activităţi în mod independent, asocieri și alte entităţi cu sau fără personalitate juridică. Plafonul zilnic maxim este de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi;
– Limitarea încasărilor și plăţilor zilnice în numerar la 5.000 lei/persoană în cazul operaţiunilor de plăţi în numerar sau de încasări în numerar efectuate de operatorii economici către sau de la persoane fizice, reprezentând cesiuni de creanţe sau alte drepturi, restituiri sau acordări de împrumuturi sau alte finanţări;
– Limitarea operaţiunilor de încasare în numerar efectuate de operatorii economici de la persoane fizice la plafonul zilnic de 10.000 lei/persoană;
– Limitarea încasărilor și plăţilor în numerar efectuate între persoane fizice, prin instituirea unui plafon zilnic de 10.000 lei/tranzacţie;
– Stabilirea sancţiunilor aplicabile celor care depășesc plafoanele, respectiv aplicarea de amenzi în cuantum de 25% din sumele plătite/încasate care depășesc plafoanele.
De asemenea, Proiectul de Lege introduce, pentru instituţiile bancare emitente și acceptante din România, obligaţia de a respecta plafoanele maxime prevăzute de lege pentru comisioanele interbancare. Totodată instituţiile acceptante au obligaţia de a include în acordurile încheiate cu beneficiarii plăţilor informaţii detaliate referitoare la valoarea comisioanelor pentru serviciile prestate, a comisioanelor interbancare, precum și a comisioanelor suplimentare aplicate în funcţie de marca și categoria respectivelor carduri de plată.
*Nerespectarea noilor plafoane va fi sancţionată cu amenzi de la 10.000 lei la 200.000 lei
Limitarea comisioanelor, anunţată la sfârşitul lunii ianuarie, a stârnit reacţia promptă a sistemului bancar, iar lobby-ul bancherilor ajutaţi şi de banca centrală a făcut ca Guvernul să renunţe la aprobarea acestor prevederi prin ordonanţă de urgenţă.
Promovarea acestor măsuri prin proiect de lege presupune că noile reguli nu vor fi aplicate imediat după avizul Guvernului, ci după ce vor fi aprobate şi de Parlament, cu eventuale modificări, şi promulgate de preşedinte.
Reprezentanţii celor două mari companii de carduri, MasterCard şi Visa, au reacţionat imediat după lansarea publică a proiectului, avertizând asupra efectelor negative care ar putea apărea în urma reducerii comisioanelor interbancare.
Pe de altă parte, reprezentanţii marilor retaileri vor aplicarea imediată a acestor reduceri de comisioane, spunând că piaţa cardurilor ar fi profitabilă pentru bănci chiar şi în absenţa comisioanelor.
După o dezbatere pe tema comisioanelor interbancare organizată de Finanţe la finele lunii februarie, secretarul de stat Dan Manolescu a spus că Guvernul ar putea lua în considerare reducerea în două trepte, reprezentanţi ai mediului de business şi ai procesatorilor de plăţi solicitând să fie reanalizate nivelurile comisioanelor sau chiar amânarea proiectului.
Comisia Europeană a elaborat un proiect de regulament potrivit căruia, într-o primă fază, vor fi plafonate comisioanele interbancare pentru tranzacţii transfrontaliere la 0,2% din valoarea tranzacţiei pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, urmând ca în cea de-a doua etapă (după doi ani de la data intrării în vigoare a reglementării) plafonarea comisioanelor să fie aplicată şi operaţiunilor naţionale efectuate cu cardurile de debit, respectiv cele de credit.
Anul trecut existau în circulaţie 14,1 milioane carduri valide pe piaţa românească, din care 11 milioane erau carduri de debit, iar 2,2 milioane carduri de credit. Cu acestea au fost realizate 410 milioane tranzacţii, cu o valoare de 32,4 miliarde euro, din care 6 miliarde euro au reprezentat plăţi la comercianţi, potrivit datelor BNR.
Surse: Guvernul României; mediafax.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
DOCUMENT | Cutremur între bugetari: Noul guvern taie și spânzură. Ordonanța „Trenulețul” îngheață angajările și majorările salariale
DOCUMENT | Cutremur între bugetari: Noul guvern taie și spânzură. Ordonanța „Trenulețul” îngheață angajările și majorările salariale Guvernul a pregătit așa numita Ordonanță-trenuleț, cea care pregătește Legea bugetului de stat pentru anul 2025. Conform OUG, salariile vor fi înghețate la nivelul lunii decembrie 2024, până la aprobarea cadrului fiscal. De asemenea, vor fi înghețate angajările. […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
Bradul de Crăciun. Cum și când se împodobește. Istoria împodobirii bradului
-
Sănătatea și naturăacum 5 zile
15 decembrie: Ziua Internațională a Ceaiului
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
Nume care se sărbătoresc de Sfântul Daniel 2024. Viața Sf Daniel și semnificația numelui
-
Curier Județeanacum 2 ore
Obiceiuri, tradiții și superstiții de Ignat – Ziua sacrificării porcului de Crăciun
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
Mesaje de Sfântul Daniel 2024: URARI, FELICITARI și SMS-uri de LA MULȚI ANI pe care le poți trimite celor dragi
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
17 decembrie 2024: Creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Daniel. Rugăciunile proorocului și a celor trei tineri aruncați în cuptor