Legea „antiţigănism”: Ce fapte vor fi pedepsite cu închisoarea de până la 10 ani și ce poate fi considerat „artă”
Parlamentul României a adoptat, în luna decembrie a anului trecut, o nouă lege în baza căruia ura împotriva rromilor va fi pedepsită cu închisoare între 3 și 10 ani. Legea se aplică de astăzi, ceea ce înseamnă că, de-acum, faptele ce implică promovarea de concepţii, doctrine prin care se doreşte instigarea la ură împotriva romilor, precum şi înfiinţarea unei organizaţii îndreptate împotriva romilor pot fi pedepsite cu închisoarea de la trei luni la 10 ani.
Legea nr. 2/2020 defineşte „antiţigănismul” ca fiind „percepţia referitoare la romi exprimată ca ură împotriva acestora, cât şi manifestările verbale sau fizice, motivate de ură împotriva romilor, îndreptate împotriva romilor ori a proprietăţilor acestora, împotriva instituţiilor/ONG-urilor, liderilor comunităţilor rome sau lăcaşurilor lor de cult, tradiţiilor şi limbii romani”.
Cea mai mare pedeapsă cu închisoarea, de până la 10 ani pentru care este stabilit şi un minim de trei ani de încarcerare, este prevăzută de această lege pentru constituirea unei „organizaţii cu caracter antiţigănist, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup”.
Mai exact, articolul din lege se referă la un grup format dintre trei sau mai multe persoane, precum şi la organizaţiile cu sau fără personalitate juridică, partidele şi mişcările politice, asociaţiile şi fundaţiile, societăţile şi persoanele juridice care urmăresc promovarea ideilor, concepţiilor sau doctrinelor împotriva romilor.
O persoană care face parte dintr-un astfel de grup va scăpa de pedeapsa cu închisoarea, dacă îi va denunţa existenţa, înainte de a fi descoperit de autorităţi.
Vizând aceeaşi infracţiune, pentru persoanele care oferă detalii şi ajută autorităţile în aflarea adevărului, în cursul urmăririi penale, este prevăzută reducerea la jumătate a limitelor speciale ale pedepsei.
Legea 2/2021 mai stipulează că dacă, în urma constituirii unei organizaţii cu caracter antiţigănist, aderării sau sprijinirii ei, se săvârşesc şi alte infracţiuni pedepsite de Codul Penal se vor aplica regulile privind concursul de infracţiuni.
De asemenea, persoanele care distribuie materiale antiţigăniste, cum ar fi imagini, mesaje text, conţinut audiovideo, sau pun aceste materiale la dispoziţia publicului, prin ştiri sau informaţii, riscă pedepse cu închisoare de la un an la cinci ani.
Pedepse cu închisoarea, cuprinse între trei luni şi trei ani, sunt prevăzute şi pentru persoanele care promovează, în public, în orice mod, idei, concepţii sau doctrine antiţigăniste, aşa cum sunt definite de această lege.
Alte pedepse cu închisoare sunt prevăzute şi pentru realizarea şi vânzarea de simboluri antiţigăniste, definite de lege ca fiind drapele, embleme, insigne, uniforme, sloganuri sau formule de salut care transmit doctrine menite să promoveze discriminarea şi ura faţă de romi. Atât infracţiunile menţionate anterior, cât şi utilizarea în public a acestor tipuri de simboluri se pedepsesc cu închisoare de la un an la cinci ani.
Totuşi, legea încearcă să facă o diferenţiere între infracţiune şi artă sau dezbatere publică. Mai exact, se specifică faptul că dacă confecţionarea, deţinerea sau utilizarea în public a simbolurilor antiţigăniste sunt făcute în interesul artei sau ştiinţei, cercetării ori educaţiei sau în scopul dezbaterii unor aspecte de interes public aceste fapte nu sunt considerate infracţiuni.
Sursa: avocatnet.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
De ce nu se dorește eliminarea plafonării la gaze? Asociația Energia Inteligentă: „Plafonarea după 2023 a funcționat ca un împrumut fără dobândă pentru stat, garantat de consumatori”
De ce nu se dorește eliminarea plafonării la gaze? Plafonarea în forma în care este aplicată în ultimii ani este convenabilă statului și unor actori de pe piață. De aceea nu se dorește eliminarea plafonării la gaze. Plafonarea prețurilor la energie și gaze, introdusă inițial ca o măsură de protecție pentru populație în timpul crizei energetice […]
Cât de consistente au fost zăpezile din ianuarie în România în ultimii 16 ani: Analiză a meteorologilor ANM
Cât de consistente au fost zăpezile din ianuarie în ultimii 16 ani: Analiză a meteorologilor ANM Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat, duminică, 11 ianuarie 2026, o analiză pe 16 ani privind evoluția stratului de zăpadă și a temperaturilor minime și maxime din luna ianuarie, în perioada 2010–2026, pentru zona montană și regiunile joase […]
România ar putea trimite trupe în Groenlanda, după avertismentul lui Trump. Radu Miruță: „Decizia se va lua în CSAT”
România ar putea trimite trupe în Groenlanda, după avertismentul lui Trump. Radu Miruță: „Decizia se va lua în CSAT” Radu Miruță, ministrul Apărării, a vorbit luni, 12 ianuarie 2026, despre scenariile în care România ar putea detașa trupe în Groenlanda, în cazul unei ofensive din partea SUA. „Acest lucru s-ar întâmpla prin invocarea Articolului 5. […]