Lăsatul secului de carne sau Săptămâna albă a Postului Paştelui. Iată ce nu ai voie să faci!
Creştinii ortodocşi nu mai consumă produse din carne, începând de astăzi, 20 februarie, pregătindu-se pentru Postul Paştelui. Lăsatul secului de carne mai poartă şi denumirea de Duminica Înfricoşatei Judecăţi, urmând ca duminica acestei săptămâni să aibă loc cel de-al doilea lăsat de sec, de brânză, care poartă denumirea de Duminica Izgonirii lui Adam din Rai.
Pe durata acestei săptămâni, creştinii au voie să consume doar lapte, brânzeturi sau ouă, carnea fiind interzisă. În duminica lăsatul secului de brânză, anul acesta sărbătorit pe data de 26 februarie, creştinii ortodocşi obişnuiesc să-şi viziteze naşii de cununie, să-şi ceară iertare de la părinţii spirituali şi să se pregătească pentru Postul Paştelui. Singurul post care are două lăsatul secului, de carne şi brânză, este Postul Paştelui, unul dintre motive fiind şi stricteţea şi lungimea acestuia.
În zonele rurale, lăsatul secului de Paşte joacă un rol extrem de important, având loc numeroase tradiţii şi obiceiuri în această perioadă. Astfel, se păstrează tradiţii specifice începutului unui an agrar, Paştele fiind fixat în raport cu echinocţiul de primăvară şi fazele lunii. Totodată, aceste tradiţii sunt împărţite înainte şi după lăsatul secului, înainte fiind „Săptămâna Nebunilor“ şi apoi urmează săptămâna „Caii lui Sântoader“. De asemenea, în anumite zone se practică, în această perioadă, Baterea halviţei, un joc al copiilor şi tinerilor. Legarea grânelor are loc tot în această perioadă, obicei prin care păsările şi dăunătorii să nu distrugă recoltele din acel an.
Anul acesta, Postul Paştelui începe pe data de 27 februarie, iar Paștele va fi sărbătorit pe 16 aprilie, potrivit calendarului ortodox. În această perioadă nu se fac nunți. Conform calendarului ortodox, pe 26 februarie are loc Lăsatul secului în Postul Mare.
Postul Paştelui are loc înaintea Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi este cel mai lung şi mai aspru dintre toate cele patru posturi importante. Oamenii mai numesc acest post şi Postul Mare. Postul Mare durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor.
Motivul principal al postirii în Postul Paştelui era pregătirea catehumenilor care urmau să fie botezaţi de Paşti şi să între în biserica. Totuşi, Postul Paştelui a devenit absolut firesc o perioară de pregătire spirituală pentru toţi creştinii să sărbătorească Învierea Domnului nostru Iisus Hristos.
În Postul Mare creştinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunţarea la alimentele de provenienţă animalice. Mai mult, aceştia trebuie să se înalte sufleteşte prin rugăciune alături de fapte bune.
Aşa cum bine se ştie, postul reprezintă reţinerea totală de la anumite alimente şi băuturi în scop religios şi moral. Mai mult, creştinii trebuie să se reţină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoţit de postul sufletesc.
*Paștele catolic și cel ortodox cad în aceeași zi în 2017, pe 16 aprilie
Calcularea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele ține două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paștelui să varieze în fiecare an.
În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși. Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi.
*Postul Paştelui 2017. Zile de post și posturi 2017
Miercurile și vinerile de peste an, în afară de cele cu dezlegare, însemnate cu harți
Ajunul Bobotezei (5 ianuarie)
Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august)
Înalțarea Sfintei Cruci (14 septembrie)
Postul Sfintelor Paști ( 27 februarie – 15 aprilie)
Postul Sfinților Apostoli Petru si Pavel (12 iunie – 28 iunie)
Postul Adormirii Maicii Domnului (1 august – 14 august)
Postul Nașterii Domnului (14 noiembrie – 24 decembrie)
Sursa: realitatea.net
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
Noutăți pensii: Valoarea punctului de referință 2025. Cu cât se indexează pensiile din luna ianuarie
Noutăți pensii: Valoarea punctului de referință 2025. Cu cât se indexează pensiile din luna ianuarie Începând cu data de 1 septembrie 2024, conform prevederilor Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, la determinarea cuantumului pensiei este utilizat un nou indicator, respectiv valoarea punctului de referință. Valoarea punctului de referinţă a fost determinată prin raportarea […]
Secțiune Articole Similare
-
Actualitate5 zile ago
Produsul intern brut trimestrial III al României, în stagnare față de II și scădere față de anul 2023. Cristian Păun: „Miroase de la o poștă a recesiune!”
-
Sport4 zile ago
FOTO | Meciul de fotbal Metalurgistul Cugir – Gloria Bistrița-Năsăud, întrerupt la Cugir de o intervenție a elicopterului SMURD! Liderul a câștigat cu 4-0
-
Actualitate4 zile ago
Ajutorul de încălzire pentru iarna 2024-2025. Acte necesare. Condiții de acordare. Câți bani se dau în funcție de venit
-
Opinii - Comentarii4 zile ago
Postul Crăciunului. Obiceiuri și tradiții respectate de credincioși în Postul Nașterii Domnului
-
Opinii - Comentarii3 zile ago
Noua lege a pensiilor: Tabel cu vârsta de pensionare anticipată. Condiții privind stagiul de cotizare pentru pensia anticipată
-
Opinii - Comentarii7 ore ago
19 noiembrie: Ziua internațională a BĂRBATULUI. Tradiții în lume specifice sărbătorii