Judeţul Alba: Investiţii de peste 458 de milioane de lei din fonduri europene

– La Pianu a fost inaugurată de curând o sală de sport, realizată printr-un program derulat de ministerul dumneavoastră. Cum merge acest program în judeţul nostru?
– Sala de sport din Pianu a fost recepţionată acum câteva zile, într-adevăr. Este o sală pentru orele de educaţie fizică ale elevilor din localitate, iar valoarea totală a investiţiei se ridică la aproape 786.000 de lei. Până în prezent, de la demararea programului, în judeţul Alba au fost finalizate, în total, 28 de săli de sport, spaţii moderne în care elevii pot practica activităţi sportive în timpul orelor de şcoală dar şi în afara lor.
– Ce alte investiţii de la bugetul de stat derulează ministerul condus de dumneavoastră în judeţul Alba?
– Sunt multe investiţii şi de la bugetul de stat, şi din fonduri europene. Vorbeam despre săli de sport, în prezent mai construim astfel de săli în Alba Iulia şi Valea Lungă şi finanţăm lucrările de renovare ale căminului cultural din Baia de Arieş. Apoi, prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, urmează reabilitarea a 327 de kilometri de drumuri comunale şi judeţene. Prin programul „Locuinţe ANL pentru tineri destinate închirierii” am dat în folosinţă, anul trecut, 16 apartamente şi avem în execuţie alte 60 de locuinţe. Avem de asemenea prin Programul „Dezvoltarea Produselor Turistice” o investiţie de 1,16 milioane de lei, finalizată, reprezentând Baza Serviciului SALVAMONT Alba din staţiunea Arieşeni. Din fonduri de la bugetul de stat am finanţat lucrările de reabilitare ale bazinului olimpic din Alba Iulia, investiţie de aproape 8 milioane de lei.
– Aţi pomenit de reabilitarea bazinului olimpic. Lucrările ar fi trebuit finalizate în luna iunie a anului curent, dar de câteva luni lucrările stagnează deşi sunt într-un stadiu avansat. Ştiţi cumva care este situaţia? Există vreo şansă de deblocare? Există în judeţ şi alte investiţii pendinte de ministerul dumneavoastră care se află în impas?
– Ştiţi ce s-a întâmplat în acest caz? Pur şi simplu nu am avut bani, vorbim despre un program mai mic pentru care alocările financiare s-au făcut mai greu deoarece, în acest caz, al Companiei Naţionale de Investiţii, banii au mers spre programele mari, intervenţiile în primă urgenţă, programul de construcţie a sălilor de sport, reabilitarea căminelor culturale şi toate celelalte. Pentru bazinul olimpic din Alba Iulia realitatea este că în primele două trimestre nu am avut bani alocaţi şi din acest motiv s-au blocat lucrările şi a apărut această mică întârziere. Dar acum lucrurile s-au rezolvat, la rectificarea bugetară s-au alocat banii necesari, aşa că estimăm ca în şase – şapte luni, dacă vremea va ţine cu noi, lucrările vor fi terminate. Practic, au mai rămas de făcut câteva lucrări la cuva bazinului, izolaţia, instalaţiile sanitare şi electrice şi finisajele interioare. Nu avem alte investiţii în impas.
– Cum stă judeţul nostru în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene? Aveţi o cifră totală a investiţiilor din fonduri europene în judeţul Alba?
– Judeţul Alba nu stă rău când vine vorba despre absorbţia fondurilor europene, dar bineînţeles, întotdeauna este loc de mai bine. Investiţiile totale din fonduri europene în judeţul dumneavoastră se ridică, în prezent, la peste 458 de milioane de lei, sunt 43 de proiecte care au fost semnate şi alte două proiecte, în valoare totală de 2,8 milioane de lei, care urmează să fie încheiate. Sunt investiţi importante, cum ar fi renovarea şi dotarea tehnico-edilitară a mai multor străzi din Alba Iulia, un proiect de 34,6 milioane de lei, modernizarea DN 74 şi a DN 1, pe mai multe segmente, inclusiv Pasajul superior CF Alba Iulia şi podul peste Ampoi, investiţii totale de peste 69,8 milioane de lei, reabilitarea şi extinderea Căminului de persoane vârstnice din Alba Iulia, proiect de aproape 3,5 milioane de lei. Avem lucrări de modernizare a străzilor şi în Blaj şi Zlatna, proiecte cu valoare totală de 51 de milioane de lei. Avem, apoi, investiţii de aproape 30 de milioane de lei în lucrările de reparaţie capitală de la Colegiul Naţional „Bethlen Gábor” din Aiud şi alte aproape 2 milioane de lei în reabilitarea şi echiparea ambulatoriului de la Spitalul din Abrud. De curând derulăm şi un proiect de 11,4 milioane de lei pentru valorificarea resurselor turistice naturale în zona Mamut – Parcul Dendrologic „Dr. Ioan Vlad” – Valea Popii, tot din Alba Iulia. Nu mai vorbesc despre investiţiile de peste 194 de milioane de lei în renovarea Centrului Istoric şi a Cetăţii din Alba Iulia.
– Care sunt autorităţile locale care au depus cele mai multe proiecte europene?
– De departe cea mai gospodară autoritate locală este Primăria din Alba Iulia, care a depus 12 proiecte pentru finanţare europeană. Locul al doilea în acest clasament al proiectelor depuse este ocupat de Primăria din Cugir, care a depus şapte proiecte, iar pe locul al treilea, la egalitate, cu câte patru proiecte depuse, se află Primăria din Zlatna şi Consiliul Judeţean Alba.
– Ministerul pe care-l conduceţi este acuzat deseori că investeşte pe criterii politice, că alocă fonduri în special primăriilor PD-L şi UDMR.
– Sunt acuzaţii false, le-aş pune pe seama practicilor de ordin politic, dacă nu ar fi întrutotul neadevărate şi iresponsabile. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, aşa cum este el sub conducerea mea, are aceeaşi deschidere pentru toţi primarii şi preşedinţii de consilii judeţene care ne trec pragul, indiferent de coloratura politică. Nu trebuie, însă, să ascundem faptul că nivelul de investiţii dintr-o localitate sau alta, dintr-un judeţ sau altul dă măsura priceperii şi îndemânării primarului sau preşedintelui de consiliu judeţean. Cu cât acesta este mai gospodar cu atât face mai mult pentru comunitatea lui. Dovadă că nu se alocă banii pe criterii politice stă chiar realitatea, cifrele. Să vă dau un singur exemplu, pe Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, despre care tot vorbeşte teleopoziţia că se alocă fonduri doar autorităţilor PD-L şi UDMR, realitatea este tocmai alta. Astfel, ca să iau doar exemplul primei axe, cea de construire a 10.000 de kilometri de drumuri judeţene şi de interes local, despre care vă vorbeam adineauri, consiliile judeţene PSD şi PNL au primit, împreună, 5,704 miliarde de lei, pe când PD-L 3,35 de miliarde de lei, UDMR, 1,06 miliarde de lei. În ceea ce priveşte numărul de kilometri consiliile judeţene PSD şi PNL au primit fonduri pentru reabilitarea a aproximativ 5.184 de kilometri, PD-L pentru 2.839 de kilometri şi UMDR, 803 kilometri.
– Haideţi să vorbim, la final, şi despre turism. Care este situaţia reală, pe cifre, a turismului românesc în acest moment?
– Turismul românesc este pe drumul cel bun, cifrele sunt în creştere, iar acest lucru nu poate fi contestat de nimeni, nici măcar de televiziunile aservite politic care şi-au făcut un obicei din a mă critica doar de dragul audienţei şi chiar cu riscul de a minţi pe faţă. Haideţi să vorbim pe cifre. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, dacă este să vorbim despre o comparaţie între luna iulie a acestui an, plin sezon estival, şi luna iulie a anului trecut, numărul de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiune de cazare, adică hoteluri, moteluri, pensiuni, campinguri ş.a., a crescut cu aproape 22%. La fel, numărul de turişti străini care au venit în România şi s-au înregistrat în aceste structuri de cazare a crescut cu peste 7%. Am avut, numai în luna iulie, 945.000 de turişti străini care s-au înregistrat. Acestea sunt rezultate clare care confirmă că, în ceea ce priveşte turismul, am pornit în direcţia bună. Începând cu anul trecut, când am lansat strategia naţională de promovare a României ca destinaţie turistică şi brandul turistic naţional, în sfârşit turismul din ţara noastră are parte de o promovare coerentă, strategică. Ani la rând, turismul a fost afectat de privatizările dezastruoase făcute, cum este cazul la Herculane sau al hotelurilor de pe litoral. Tot efortul meu, ca ministru, a fost să repar ceea ce a stricat PSD-ul şi să încerc să readuc România printre destinaţiile turistice competitive la nivel internaţional. Asta a însemnat să lansez strategia naţională de promovare a României ca destinaţie turistică, dar şi multe investiţii în infrastructura turistică. Iată că acum încep să se vadă primele rezultate.
– Care sunt atuurile judeţului Alba când vine vorba despre turism? Puteţi da măcar date aproximative pentru judeţul Alba?
– O situaţie exactă, pe cifre, pentru fiecare judeţ în parte ministerul nostru nu are încă la dispoziţie pentru că, până să vin eu la conducerea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, nu a făcut nimeni nimic pentru implementarea unui sistem de evidenţă a numărului de turişti. Am demarat procedurile pentru realizarea unui astfel de sistem care să ne ofere în orice moment o situaţie reală a turismului, iar firma care a câştigat licitaţia se ocupă acum de realizarea programului. Odată cu implementarea lui, fiecare judeţ în parte va avea la dispoziţie date concrete despre evoluţia indicilor turistici în zonă, despre genul de turişti care vin cel mai des acolo şi toate celelalte informaţii utile, care îi vor ajuta, astfel, să gândească dezvoltarea şi promovarea turismului din judeţ de o manieră strategică. Revenind la atuurile judeţului Alba despre care m-aţi întrebat, nici nu ştiu ce să pomenesc prima dată, Cetatea din Alba Iulia şi centrul oraşului care, după investiţiile majore arată superb (vă spuneam că am investit aici în proiecte de peste 194 de milioane de lei), Munţii Apuseni, Şurianu, Parângul, munţi care concurează oricând cu mai faimoasa Vale a Prahovei. Să nu uit de cetăţile din Sebeş şi Aiud şi, apoi, dacă vorbim despre turismul de eveniment, Târgul de Fete de pe Muntele Găina, care, cred eu, are un deosebit potenţial turistic şi ar putea aduce în zonă mii şi mii de turişti străini şi din toată ţara.
– Vă mulţumesc!
A consemnat
Anca DINICĂ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI