Interviu cu Sebastian BURDUJA, ministrul Energiei: Despre evoluția prețurilor la energie și fondurile europene în domeniul energetic pentru persoane fizice și juridice

Interviu cu Sebastian BURDUJA, ministrul Energiei: Despre evoluția prețurilor la energie și fondurile europene în domeniul energetic pentru persoane fizice și juridice

 Aflat recent în vizită în județul Alba, dl. Sebastian Burduja, ministru al Energiei în Guvernul României, a avut amabilitatea să răspundă unui set de 10 întrebări adresate de ziarul „Unirea”.

– Stimate domnule ministru, care sunt criteriile pe baza cărora au fost aprobate compensații la energie și gaze, atât timp cât nu au fost respectate plafonul de minimis și modul de selectare a clienților finali, conform prevederilor legale?

– În primul rând, vă mulțumesc pentru bucuria de a oferi un interviu ziarului „Unirea” și de a răspunde întrebărilor legitime de care știu că și locuitorii județului Alba sunt foarte interesați. În ceea ce privește compensările la energie și gaze, ele au fost gândite să sprijine cât mai eficient și rapid persoanele fizice și întreprinderile afectate de creșterea prețurilor la energie, un fenomen fără precedent în ultimii ani.

Am aplicat un set de măsuri care a avut în vedere protejarea cetățenilor și a economiei, în contextul unei crize energetice globale, însă este adevărat că procesul nu a fost lipsit de provocări și ajustări necesare. Referitor la plafonul de minimis și selectarea clienților finali, obiectivul nostru principal a fost acela de a asigura o protecție generală, evitând o birocrație care ar fi întârziat sprijinul pentru cei afectați. Într-o astfel de situație de urgență, am prioritizat protejarea consumatorilor casnici, IMM-urilor și sectorului public, fiind conștienți de faptul că mecanismele de compensare trebuie ajustate continuu, pentru a răspunde contextului economic în schimbare. Da, poate nu toate detaliile au fost perfecte din prima, însă ne-am concentrat pe a fi operativi și de a asigura stabilitate pe termen scurt.

În ceea ce privește respectarea plafonului de minimis, suntem conștienți de importanța lui și, în acest sens, Ministerul Energiei, împreună cu alte instituții implicate, analizează constant implementarea măsurilor pentru a respecta cadrul legal și pentru a asigura o corectă selecție a beneficiarilor pe termen mediu și lung. Ajustările necesare vor fi făcute în baza feedback-ului și a realităților economice, astfel încât să asigurăm o distribuție corectă a resurselor și, în același timp, să ne încadrăm în obligațiile naționale și europene.

Fiți siguri că lucrăm să îmbunătățim aceste mecanisme, astfel încât măsurile să fie cât mai echitabile și eficiente. Vă pot spune că pregătim înființarea rapidă a unui comitet interministerial, compus inclusiv din cadre universitare ale facultăților de drept și din domeniul energetic, care să contureze viitorul mecanism de sprijin, după 1 aprilie 2025, al consumatorilor vulnerabili precum și de combatere a sărăciei energetice. Pentru viitor, analizăm oportunitatea transformării acestei compensări într-o obligație de serviciu public, care se pliază mai bine tradiției administrative românești.

– Pentru cine s-a dat compensarea și pentru cine a fost emisă, de fapt, OUG, având în vedere că peste 70% dintre beneficiarii compensării sunt terți neeligibili, care nu respectau prevederile OUG în vigoare?

– Legislația de la începutul crizei prevedea compensarea furnizorilor până la prețul lor de achiziție. Practic, consumatorii plăteau prețurile mici, dar diferența dintre prețul furnizorilor și prețul mic plătit de consumatori a fost compensat de stat. Ulterior, mecanismul a fost modificat în repetate rânduri, ultima modificare realizată chiar la 1 aprilie, în mandatul meu, când am plafonat compensarea la furnizori până la valoarea maximă de 700 lei/MWh.

 – Care va fi capacitatea instalată în MW prin intermediul fotovoltaicelor? Dacă rețelele sunt subdimensionate, de ce mai sunt lansate programe noi pentru instalarea suplimentară a altor panouri fotovoltaice?

– Ministerul Energiei finanțează investiții pentru capacități fotovoltaice atât prin Planul Național pentru Redresare și Reziliență (PNRR), cât și prin Fondul pentru modernizare. Astfel, prin PNRR, prin Componenta C6 – Energie – investiția I1- Noi capacități pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile, Ministerul Energiei a derulat în perioada martie 2022 – decembrie 2023 un apel de proiecte pentru dezvoltarea de capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile, respectiv fotovoltaice și eoliene.

Au fost depuse 744 de proiecte, aprobate spre finanțare 446 de proiecte și încheiate 303 contracte de finanțare. Valoarea proiectelor contractate este peste 400 de milioane de euro, iar capacitatea instalată, de aproximativ 1.800 MW. Fiind în curs de implementare investiția I1 a fost preluată ca Investiția 2 (C16) din cadrul RepowerEU. La nivelul Fondului pentru modernizare, în perioada decembrie 2023 – martie 2024, Ministerul Energiei a derulat apelul de proiecte „Sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum pentru solicitanții din sectorul public”. Până la data închiderii apelului au fost depuse 1.408 cereri de finanțare, dintre care 12 au fost retrase, cele 1.396 de proiecte rămase având o valoare a finanțării solicitate de 705.489.332 euro.

Estimăm că până la 31 decembrie 2026, termenul de finalizare a investițiilor, se va instala o capacitate de producere a energiei  electrice din surse regenerabile de peste 500 MW. De curând Ministerul Energiei a mai închis două apeluri finanțate prin Fondul pentru modernizare și anume: „Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum pentru societăți și regii autonome” – până la data închiderii apelului au fost depuse 334 de cereri de finanțare, dintre care 5 au fost retrase, cele 329 de proiecte rămase având o valoare a finanțării solicitate de 104.301.907 euro, respectiv „Sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile aferent apelului de proiecte pentru societăți și regii autonome”. Până la data închiderii apelului au fost depuse 822 de cereri de finanțare, dintre care 19 au fost retrase, cele 803 de proiecte rămase având o valoare a finanțării solicitate de 1.295.006.885 de euro. Pentru a gestiona aceste noi intrări de capacități în sistemul energetic Ministerul  Energiei a întreprins o serie de acțiuni pentru modernizarea și dezvoltarea rețelei de energie electrică.

Unul dintre beneficiarii de fonduri nerambursabile din FM a fost Compania Națíonală de Transport a Energiei Electrice, CNTEE Transelectrica S.A. și vizează nouă investiții pentru modernizarea sau realizarea de noi linii de transport a energiei electrice. Ulterior a mai fost aprobat un proiect al Transelectrica, în prezent fiind finanțate proiecte în valoare de 571.128.602,08 milioane de euro, din care 472.745.576,87 euro sunt asigurați sub formă de sprijin financiar nerambursabil din FM. Toate cele 10 proiecte sunt în prezent în curs de implementare.

Tot prin Fondul pentru modernizare a fost aprobată o schemă multianuală pentru sprijin în extinderea și modernizarea rețelei de distribuție a energiei electrice în sumă de 1,103 miliarde euro. În baza acestei scheme s-a derulat cu finanțare prin Fondul pentru modernizare apelul de proiecte „Sprijinirea investițiilor pentru extinderea și modernizarea rețelei de distribuție a energiei electrice”, închis pe 30 iunie a.c. Până la data închiderii apelului, s-a depus 124 de cereri de finanţare, prin care s-a solicitat un sprijin financiar nerambursabil în valoare de 2.621.110.717,77 euro, care excede valoarea aprobată a schemei de ajutor, de 1,103 miliarde euro.

Au fost evaluate și aprobate 65 de proiecte a căror valoare a finanțării aprobate au epuizat bugetul alocat. Au fost semnate 63 de contracte cu o valoare a finanțării din FM de 1.053.737.440,93 euro, iar 2 proiecte sunt în curs de contractare.

Capacitatea instalată de energie fotovoltaică în prezent, inclusiv cea provenită de la prosumatori, este de 3,4 GW. Conform Strategiei Energetice, se preconizează că până la sfârșitul anului 2025 România va atinge o capacitate instalată de 4,2 GW, urmând să ajungă la 8,2 GW în 2030 și la 14,8 GW până în 2035. Cei 3.4 GW includ și prosumatorii (1.710 MW prosumatori + 1.668 MW, conform site-ului ANRE).

Mergem în paralel cu investiții atâta în noi capacități de producere a energiei, cât şi în rețete. Am semnat contracte pentru rețele (transport și distribuție) de peste 7 miliarde lei. De asemenea, accelerăm investițiile în una dintre nevoile actuale ale sistemului energetic național (SEN): stocarea. Din PNRR, vom semna în curând contracte pentru capacități de stocare de aproximativ 1.500 MWh. În plus, am aprobat în guvern prioritatea de a învesti 150 milioane de euro în stocare, apel pe care îl vom lansa în această toamnă, după ce primim acordul final de la Banca Europeană de Investiții.

Vă spun foarte clar că cel mai tare mă preocupă stocarea „energiei verzi”, în paralel cu reducerea importurilor din China și crearea unei piețe românești de producere a materiilor prime pentru instalațiile de panouri fotovoltaice, inclusiv de baterii.

– În cât timp se estimează că vor fi finanțate proiecte prin Fondul de modernizare și RepowerEU, ţinând cont că au existat mai multe decalări de termen?

– Ca primă observație, menționez că Fondul de modernizare deja finanțează proiecte în valoare de  1.370.975.987  euro. Fiecare dintre apelurile mai sus prezentate, precum și celelalte finanțate prin FM, au stabilite prin documentele programatice specifice perioada de implementare a proiectelor, care trebuie să se înscrie în termenul maxim de implementare al FM, respectiv 31 decembrie 2030.

La fel ca și în cazul FM și PNRR, precum și programul succesor RepowerEU au o serie de termene convenite cu Comisia Europeană, în strânsă legătură cu cererile de plată pentru fondurile europene aferente.

– De ce pentru unele programe în media s-a anunțat finanțare până la finalul anului (cum e cazul RepowerEU), ţinând cont că încă nu a început măcar să miște ceva în privința lor?

– În ceea ce privește investițiile aferente RepowerEU, în cazul ME Investiția 2 (C16), există termene convenite cu Comisia Europeană, în prezent pentru I2 fiind stabilit ca termen pentru punerea în funcțiune a 950 MW capacități de producție energie electrică din surse regenerabile data de 31 decembrie a.c. Este posibil ca aceste termene să fie prelungite.

– Ministerul Energiei sprijină sectorul industrial prin contracte de finanțare pentru modernizarea echipamentelor, construcțiilor aferente procesului industrial, cât și pentru implementarea unui sistem dedicat de management al consumului de energie. Cum a fost gândit acest sprijin?

– Prin această finanțare urmărim asigurarea eficienței energetice în sectorul industrial – societăți care își înlocuiesc echipamentele care consumă energie cu altele mai eficiente, fie că vorbim de linii de producție, sisteme de management al energiei, echipamente mai performate și eficiente. În total, avem deja 46 de contracte semnate în valoare de 514,634,819.95 lei. Prin aceste finanțări, companiile românești  devin mai competitive, se asigură o eficientizare a productivității muncii și a randamentului general.

Chiar la Alba Iulia am anunțat că vom lansa un nou program similar și invit aici mediul de afaceri din județul Alba să ne trimită propunerile în scris, pe baza cărora să conturăm viitorul ghid de finanțare pentru modernizarea echipamentelor și construcțiilor aferente procesului industrial. Eu îmi doresc un sector energetic care să aibă o infrastructură la zi din punctul de vedere al standardelor de eficiență energetică. Pentru industriile poluante, de exemplu, îmi doresc ca ministerul pe care îl conduc să finanțeze mai mult tehnologiile BAT care presupun captare de CO2 și metan, cogenerare și alte tehnologii pe care state precum Germania sau Polonia le finanțează pentru a susține industriile grele din energie.

– Care este strategia energetică pentru următorii ani în România?

– Strategia energetică are 6 obiective generale care structurează întregul demers de analiză și planificare pentru perioada 2025-2035 și în orizontul de timp al anului 2050, respectiv Securitate energetică, Energie cu emisii scăzute de carbon, Eficiență energetică, Asigurarea accesului fizic la energie pentru toți consumatorii și accesibilitate financiară și competitivitate economică a energiei, Piețe de energie eficiente, Digitalizare, dezvoltarea rețelelor inteligente și securitatea cibernetică, care sunt abordate în conținutul documentului.

Cel mai important, strategia energetică a României se construiește pe obiectivul primordial al asigurării securității energetice a României, care presupune asigurarea mixului energetic național, dezvoltarea capabilităților de producție de noi surse de producere a energiei (termocentrale, electrocentrale, hidrocentrale, centrale nucleare), funcționarea continuă a  infrastructurii energetice pe durata oricărei situații de criză și reziliența sistemului energetic (capacitatea de recuperare rapidă după dezastru).

Deci, optica pe care se fundamentează strategia este una a apărării interesului națiunii române prin asigurarea de energie ieftină, sigură și continuă.

De asemenea, ca obiectiv strategic ne propunem să devenim exportatori neți de energie la nivel regional și un real suport pentru frații noștri din Republica Moldova și Ucraina. România urmărește reducerea dependenței de importuri și menținerea unui mix diversificat de energie până în 2035, punând accent pe o tranziție treptată de la utilizarea combustibililor fosili la surse de energie regenerabilă și/sau cu emisii scăzute de carbon, utilizând gazul natural drept combustibil de tranziție.

Obiectivul principal este decarbonarea sectorului energetic, cu ținta de a reduce emisiile de GES cu 87% până în 2035, prin creșterea capacităților de energie regenerabilă și utilizarea „hidrogenului verde”. În ceea ce privește eficiența energetică, strategia vizează optimizarea producției, transportului și consumului de energie, reducerea pierderilor și adoptarea tehnologiilor avansate pentru eficiența resurselor. Strategia Energetică pune accent pe asigurarea accesului universal la energie, în special pentru consumatorii vulnerabile, și menținerea unor prețuri accesibile pentru consumatori.

Totodată, se urmărește stabilizarea piețelor de energie prin prețuri mai predictibile, protecția consumatorilor și măsuri împotriva crizelor energetice viitoare. Mai mult, investițiile în rețele inteligente și tehnologii digitale vor optimiza consumul și producția de energie, iar securitatea cibernetică va proteja infrastructura critică împotriva amenințărilor.

 – Când estimați că vor putea fi finanțate proiecte din portofoliul României prin Fondul de modernizare în cadrul sesiunii de toamnă?

Finanțarea din Fondul pentru modernizare se face pe baza propunerilor de investiții pe care statele beneficiare le transmit BEI pentru evaluare, urmând ca, în urma analizei și recomandărilor, Comitetul pentru investiții al FM să aprobe finanțarea acestora. Comitetul pentru investiții se reunește de două ori pe an, iar în acest moment România pregătește portofoliul de proiecte ce urmează a fi transmise în sesiunea de toamnă, care va avea loc în data de 22 octombrie 2024.

Propunerile de investiții prioritare ale României pentru sesiunea de toamnă a Comitetului pentru Investiții al FM sunt:

1. Schema de ajutor de stat privind sprijinirea dezvoltării de capacități de producție pe gaz, flexibile, pentru producerea de energie electrică și termică în cogenerare de înaltă eficiență (CHP) în sectorul încălzirii centralizate, inițiată de Ministerul Energiei și pentru care se solicită în această sesiune plată integrală, în cuantum de 361.950.000 euro;

2. Schema de ajutor de stat privind sprijinirea investițiilor în dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice (baterii) cu finanțare din Fondul pentru modernizare, inițiată de Ministerul Energiei și pentru care se solicită în această sesiune plată integrală, în cuantum de 150.000.000 euro;

3. Sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum pentru solicitanții din sectorul public, inițiată de Ministerul Energiei și pentru care se solicită în această sesiune plată primei tranșe în valoare de 160.000.000 euro (din totalul finanțării solicitate de 200.000.000 euro);

4. Schema de ajutor de stat privind sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produse din surse regenerabile pentru autoconsumul aerodromurilor, inclusiv sisteme de stocare a energiei, inițiată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și pentru care se solicită în această sesiune plată primei tranșe în valoare de 70.000.000 euro (din totalul finanțării solicitate de 200.000.000 euro);

5. Schema de ajutor de stat privind sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol şi industriei alimentare, inițiată de MADR și pentru care se solicită în această sesiune plată celei de-a doua tranșe în valoare de 50.000.000 euro (din totalul finanțării FM de 500.000.000 euro);

6. Achiziția de material rulant M4 (12 trenuri de metrou și sistem de siguranță și automatizare), inițiată de MTI pentru care se solicită în această sesiune plată primei tranșe în valoare de 51.638.815,62 euro (din totalul finanțării solicitate de 165.152.450,42 euro); 7. Electrificarea liniilor de cale ferată (Constanța – Mangalia, Rădulești – Giurgiu Nord și Chiajna – Jilavă), inițiată de MTI pentru care se solicită în această sesiune plată primei tranșe în valoare de 39.823.445,28 euro (din totalul finanțării solicitate de 89.263.272,54 euro).

– Va crește prețul energiei din primăvara anului 2025 după ce se va încheia plafonarea actualelor prețuri, dacă puterea livrată va continua să crească?

– Din estimările noastre de astăzi, nici după 31 martie 2025 furnizorii nu ar trebui să factureze cu prețuri mai mari decât plafonul existent (1,3 lei/kWh). În plus, vedem că Hidroelectrica, compania de stat, are ofertă pentru 12 luni, deci mare parte din anul viitor, cu preț final cuprins între 0,77 și 0,90 lei/kWh (în funcție de zona de distribuție.

– Începând cu primăvara anului 2025 și implicit a finalizării plafonării prețului, clienții casnici care sunt cei mai afectați vor putea avea facturi cel puțin duble la energie în momentul liberalizării? Ce măsuri veți lua pentru aceste lucruri?

– Consumatorii vulnerabili vor fi protejaţi şi după 1 aprilie 2025. După cum am spus, avem pregătit un comitet interministerial compus din experți, inclusiv din mediul academic, care vor pregăti soluția legislativă nouă până la 31 decembrie 2024. Luăm în calcul un mecanism de protejare a oamenilor cu venituri reduse și pentru care costurile cu energia pot avea o pondere mare în totalul costurilor gospodăriei.

În acest mecanism vom avea în vederea respectarea garanțiilor constituționale privind caracterul de stat social al României, asigurarea unui nivel de trai și respectarea demnității umane. Avem în vedere că, pentru consumatorii casnici, furnizarea energiei electrice și termice să devină obligație de serviciu public, cu toate mecanismele administrative de subvenționare.

Prioritatea este definirea clară a criteriilor de eligibilitate pentru consumatorii vulnerabili. În scenariile de lucru luăm în calcul venituri sub un anumit prag, familii numeroase, persoane care utilizează aparate medicale. Am început să analizăm datele de la Institutul Național de Statistică și un scenariu de lucru este să luăm în calcul venitul total al gospodăriei, costurile totale cu facturile de energie electrică + gaze naturale și numărul de membri din gospodărie.

Ne dorim că nicio gospodărie să nu ajungă, după ce își plătește facturile, sub pragul minim de venit conform INS, pragul sărăciei relative.

Pentru că vedem astăzi o piață europeană nefuncțională, nu excludem deloc scenariul în care menținem plafonarea și după 31 martie 2025.

Zelu POPA

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI