Înrăutățirea stării de sănătate și diminuarea veniturilor, principalele surse de îngrijorare ale românilor – SONDAJ
Un sondaj realizat în luna martie de INSCOP Research arată că majoritatea românilor consideră că țara se îndreaptă către o direcție greșită, principalele surse de îngrijorare fiind legate de înrăutățirea stării de sănătate, diminuarea veniturilor și posibilitatea unui conflict/război în zonă.
Potrivit INSCOP, 58,8% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită (față de 52,3% în noiembrie 2015), 30,9% sunt de părere că direcția este bună (față de 34,3% în noiembrie), iar 10,3% nu știu sau nu răspund (față de 13,4% în noiembrie).
Înrăutățirea stării de sănătate reprezintă principala sursă de îngrijorare pentru români, cu 20% dintre opțiuni (la fel ca în noiembrie 2015). Diminuarea veniturilor îi îngrijorează pe 17,8% dintre români (față de 17,5% în noiembrie), iar posibilitatea producerii unui conflict/război în zonă pe 17,3% (față de 18,6% în noiembrie), urmează pierderea locului de muncă (13,3% în martie față de 11,7% în noiembrie) și creșterea prețurilor (11,1% în martie față de 12,2% în noiembrie). De asemenea, 6,9% dintre români sunt îngrijorați de instabilitatea politică (față de 10,4% în noiembrie).
Sondajul citat relevă că pe ultimele poziții în clasamentul surselor de îngrijorare se situează posibilitatea producerii unor calamități naturale (5,1% în martie față de 4,4% în noiembrie) și deteriorarea mediului înconjurător (2% în martie față de 1,2% în noiembrie). Totodată, 3,8% dintre respondenți se declară îngrijorați de alte probleme, în timp ce procentul non-răspunsurilor este de 2,6%.
Cercetarea INSCOP mai arată că 45,6% dintre români consideră că principala problemă cu care se confruntă țara și care ar trebui să fie prioritatea numărul unu pentru instituțiile statului o reprezintă creșterea economiei și crearea de locuri de muncă. Pe poziția a doua în lista priorităților se situează combaterea corupției cu 25,3%, urmează îmbunătățirea asistenței medicale (9%), reducerea inegalităților dintre bogați și săraci (8,2%), apărarea țării împotriva amenințărilor externe (5,7%), reducerea numărului de funcționari și reforma administrației publice (3,8%). În aceeași chestiune, 0,7% dintre respondenți menționează alte priorități, în timp ce procentul non-răspunsurilor este de 1,8%.
Barometrul „INSCOP — Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda „Adevărul”, în perioada 21—28 martie. Volumul eșantionului a fost de 1.063 de persoane și este reprezentativ pentru populația majoră a României. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 3%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenților. (V.N.)
Sursa Agerpres
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Doliu în presa românească: Jurnalistul Patrick André de Hillerin a murit la 52 de ani Jurnalismul românesc este în doliu după moartea lui Patrick André de Hillerin, unul dintre fondatorii Academiei Cațavencu și ai revistei Cațavencii. Jurnalistul s-a stins din viață la vârsta de 52 de ani, în urma unui accident vascular cerebral (AVC), potrivit […]
Reduceri de până la 90% la tren pentru studenți în anul universitar 2026-2027: Cine beneficiază și ce documente sunt obligatorii
Reduceri de până la 90% la tren pentru studenți în anul universitar 2026-2027: Cine beneficiază și ce documente sunt obligatorii Studenții pot călători cu trenul la tarife reduse cu 90% sau 50% în anul universitar 2026-2027, însă facilitățile vin cu reguli stricte privind vârsta, traseul și documentele necesare. CFR Călători a anunțat condițiile de acordare […]
AEP: Alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate. Termenul constituțional de trei luni și votul românilor din diaspora, în centrul unui nou proiect de lege
AEP: Alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate. Termenul constituțional de trei luni și votul românilor din diaspora, în centrul unui nou proiect de lege Autoritatea Electorală Permanentă propune reducerea unor termene electorale, de la 90 la 75 de zile pentru anunțarea datei scrutinului, și stabilirea unui calendar accelerat în cazul dizolvării Parlamentului. Campania electorală de […]