„Gerul Bobotezei” – De unde vine expresia care datează de câteva sute de ani și prevestea un ger năprasnic

„Gerul Bobotezei” – De unde vine expresia care datează de câteva sute de ani și prevestea un ger năprasnic

Ziua de 6 ianuarie este, în mod tradițional, cea a Botezului Domnului, cunoscută mai ales sub denumirea de Bobotează, iar de regulă, la această dată, românii aveau parte deja de geruri de „înghețau pietrele”. Totuși, situația s-a mai schimbat în ultima perioadă. 

Am auzit-o cu toții, știm că înseamnă un ger năprasnic, dar care este legătura sa cu sărbătoarea Botezului Domnului, din ziua de 6 ianuarie a fiecărui an? Și, mai ales, cât de actuală mai este în condițiile meteorologice din ultimii ani?

De unde vine expresia „gerul Bobotezei”? Ce se întâmplă în această zi?

„Gerul Bobotezei” este o expresie tradițională care indică gerul năprasnic ce se înregistrează, de obicei, în preajma zilei în care credincioșii sărbătoresc Botezul Domnului de către Sf. Ioan Botezătorul în apele Iordanului.

Credincioșii prăznuiesc marea sărbătoare luni, 6 ianuarie 2025, în timp ce pe 7 ianuarie, îl vor onora pe Sf. Ioan Botezătorul.

În popor se spune că, dacă de Bobotează zăpada este mare, urmează o vară bogată, cu ploi la timp şi recolte îndestulătoare. În schimb, dacă e cald, iar streşinile curg, va fi un an mai sărac.

Citește și: VIDEO: Minune de Bobotează. În fiecare an, apele râului Iordan, în care a fost botezat Iisus Hristos, își schimbă cursul

Totuși, în ultimii ani, pe fondul încălzirii globale, am putut oberva că temperaturile din ziua Bobotezei nu s-au mai apropiat de cele ce ne-ar face să spunem că este ger.

Însă, există o explicație și dincolo de schimbările climatice actuale, pentru acest lucru.

Trebuie să ne amintim că avem de-a face cu o expresie foarte veche, ce datează de sute de ani, dintr-o perioadă în care Țările Române, ulterior România, funcționau după calendarul iulian, cel de rit vechi.

Astfel din pricina decalajului dintre acesta și cel nou, cel gregorian, care ajunge, după anul 1900, la 13 zile, Boboteaza și gerul ei „de crapă pietrele” sunt evenimente ce s-ar regăsi, mai degrabă, în a doua parte a lunii ianuarie, conform calendarului de acum

„În momentul în care Sărbătorile de Iarnă s-au împărţit pe parcursul celor douăsprezece zile, într-adevăr Boboteaza cădea în perioada cea mai friguroasă a anului. Trebuie să reţinem însă faptul că vorbim despre calendarul vechi, care avea un decalaj de treisprezece zile faţă de data actuală la care sărbătorim Boboteaza.

Aşadar, „gerul Bobotezei” există, într-adevăr, dar la o dată diferită, fiind acest decalaj de două săptămâni între Boboteaza sărbătorită pe stilul vechi şi cea sărbătorită pe stilul nou”, explică Tudor Sălăgean.

Prin urmare, dacă ar fi să vorbim tradiţional de „gerul Bobotezei”, el ar trebui să fie în jurul datei actuale de 19 ianuarie când, în vechime, cădea această sărbătoare.

Citește și: Mesaje de Bobotează 2025: Urări, sms-uri și felicitări pentru prieteni sau pentru familie

Dar expresia s-a păstrat deoarece, chiar şi după trecerea la calendarul nou, au existat mai mulţi ani în care – şi datorită schimbărilor climatice – au fost temperaturi foarte scăzute în perioada Bobotezei, chiar dacă nu va fi cazul și pentru 2024.

Totuși, conform prognozelor, de săptămâna ce urmează sărbătorii, temperaturile vor scădea, așa încât este mai posibil să avem o perioadă cu ger tot în a doua parte a acestei luni.

Ceea ce ar fi, din nou, o confirmare, a calendarului pe stil vechi, de fapt, câtă vreme Boboteaza, conform acestuia, ar pica pe data de 19 ianuarie de acum.

Dincolo de explicaţiile pur meteorologice ale originii aceste populare expresii ar mai există însă şi un motiv mistic, metaforic, crede etnologul Tudor Sălăgean.

El consideră că inclusiv semnificaţia teologică a acestei sărbători a ajutat la apariţia „gerului Bobotezei”.

„Boboteaza este o sărbătoare legată de ape, pentru că este asociată cu Botezul Domnului. Este, de asemenea, asociată cu practicile magice, cu lucrurile minunate, pentru că este momentul epifaniei.

Dar este şi momentul de încheiere al sărbătoriilor de peste an, ultima dintre Sărbătorile de Iarnă. Din acest punct de vedere trebuie să ne gândim şi la faptul că „gerul Bobotezei” încheia o perioadă de sărbătoare şi deschidea o perioadă oarecum aridă de iarnă, care se încheia abia odată cu sărbătorile de la începutul primăverii”, a mai precizat Sălăgean, potrivit sursei citate.

Oricum ar fi, „gerul Bobotezei” a rămas o expresie care ne dă tuturor fiori reci, chiar dacă realitatea din spatele semnificației sale a cam pălit în ultimii ani, cel puțin în unele zone din România. Dar cum niciun an nu seamănă cu celălalt, s-ar putea să avem parte chiar în 2025.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI