Abandonul de familie 2026 | Acțiunea penală, pusă în mișcare din oficiu: Neplata cu rea-credinţă a pensiei de întreţinere, una dintre cele mai grave forme de violenţă economică

Abandonul de familie 2026 | Acțiunea penală, pusă în mișcare din oficiu: Neplata cu rea-credinţă a pensiei de întreţinere, una dintre cele mai grave forme de violenţă economică

Obligația plângerii prealabile în cazul infracțiunii de abandon de familie a fost eliminată, potrivit unei propuneri legislative adoptate de Senat tacit, ceea ce înseamnă că acțiunea penală va fi pusă în mișcare din oficiu. Proiectul abrogă articolul 378 alineatul (3) din Codul penal.

Nota de adoptare tacită a fost prezentată în plen de vicepreședintele Senatului, Mihai Coteț, care a condus ședința. Termenul de dezbatere și vot pentru inițiativă s-a împlinit pe 19 martie. Potrivit inițiatorilor, un grup de parlamentari majoritar din PNL, modificarea va permite ca acțiunea penală să fie pusă în mișcare din oficiu.

„Prin această abrogare, acţiunea penală se va pune în mişcare din oficiu, asigurând o protecţie reală, efectivă şi predictibilă a persoanelor îndreptăţite la întreţinere”, este precizat în expunerea de motive a proiectului. Inițiatorii susțin că abandonul de familie reprezintă o formă severă de violență economică, cu impact direct asupra copiilor și părinților care îi îngrijesc.

„Abandonul de familie, în special sub forma neplăţii cu rea-credinţă a pensiei de întreţinere, stabilită pe cale judecătorească sau notarială, reprezintă una dintre cele mai grave forme de violenţă economică, având un impact direct şi profund asupra copiilor minori şi asupra părintelui care îi îngrijeşte, de regulă mama. Deşi Codul penal incriminează această faptă, eficienţa reală a protecţiei penale este serios diminuată prin condiţionarea exercitării acţiunii penale de formularea unei plângeri prealabile într-un termen restrictiv, dificil de respectat în contextul relaţiilor de familie”, mai arată documentul.

În expunerea de motive este invocată și o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 2020, care ar fi generat dificultăți în aplicarea legii.

„Prin Decizia 2/2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că termenul de trei luni pentru formularea plângerii prealabile începe să curgă de la momentul în care persoana vătămată a cunoscut săvârşirea faptei, respectiv de la expirarea perioadei de 3 luni de neplată necesare consumării infracţiunii. Această interpretare, corectă din punct de vedere juridic, generează însă în practică situaţii profund inechitabile, soldate cu soluţii de clasare, deşi obligaţia de întreţinere continuă să nu fie executată”, potrivit expunerii de motive.

Deputata PNL Alina Gorghiu, inițiatoarea proiectului, susține că modificarea este necesară pentru protejarea copiilor. „Această situaţie afectează grav interesul superior al copilului şi conduce la lipsirea efectivă a victimelor de protecţie penală”, a declarat aceasta.

„De asemenea, această conduită afectează direct nivelul de trai al copilului, precum şi stabilitatea financiară a părintelui care îi asigură acestuia îngrijirea zilnică”, a adăugat Gorghiu. Proiectul se află în procedură de urgență în Parlament, Senatul l-a adoptat tacit, în calitate de prim for sesizat, iar decizională este Camera Deputaților.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI