Rămâi conectat

Ştirea zilei

FOTO/Video: Casa Memorială Avram Iancu şi muzeul – TEZAUR sfânt al istoriei naţionale. Cum arată şi ce poţi vedea în casa veche, unde a copilărit Craiul Munţilor

Ioana Oprean

Publicat

în

Casa Memorială Avram Iancu şi muzeul – TEZAUR sfânt al istoriei naţionale. Cum arată şi ce poţi vedea în casa veche, unde a copilărit Craiul Munţilor.

Una dintre cele mai vechi şi reprezentative case tradiţionale ţărăneşti, un adevărat tezaur al luptei românilor împotriva asupritorilor, este casa unde s-a născut şi a copilărit Crăişorul Munţilor, Avram Iancu.

Construită la sfârşitul secolului al XVIII-lea, clădirea, monument de arhitectură populară este un punct de atracţie „cu steluţă” pentru sutele de turişti care ajung pe meleagurile moţeşti. O casă tipică aşezărilor răsfirate (crânguri) din Ţara Moţilor ce a fost ridicată chiar de către părinţii lui Avram Iancu.

Leagănul din împCasa Memoriala Avram Iancu29letituri, fluierul, briciul lui Avram Iancu, dar şi laviţe, ţoluri, strujac, ştergare, farfurii, cruci, icoane, pot fi văzute aici.

În complex se află şi o bisericuţă şi muzeul dedicat eroului naţional Avram Iancu, cu expoziţii de istorie şi etnografie, ce conţin de la fotografii şi documente de familie sau referitoare la Revoluţia de la 1848-1849, la portul moţesc, vase specifice zonei, arme, unelte cu care se confecţionau ciubere sau tulnice, vâltoare, joagăre, căruţe.

Aproape de malul Arieşului, într-o casă din satul Inceşti, în comuna devenită acum Avram Iancu, după numele marelui erou, s-a născut şi a crescut Avram Iancu, conducătorul Revoluţiei de la 1848 – 1849 din Transilvania. Casa a fost construită pe o temelie de piatră de râu legată cu liant de argilă şi cu pereţi din grinzi masive de brad, tencuiţi şi văruiţi. Este compusă din două camere şi un „târnaţ“, precum şi un acoperiş în patru ape, mai înalt de două ori decât pereţii clădirii, acoperiţi cu şindrilă de brad horjită şi teşită, bătută la un rând.

Casa Memoriala Avram Iancu04 Tipul tradiţional de casă este „casa cu cămară”, iar interiorul casei a fost refăcut în totalitate. Odaia mare şi odaia mică au aranjate laviţe, colţare, un podişor, paturi, o masă, o camniţă cu frigare, un cuier, mai multe ştergare, o culme, un strujac (saltea din paie sau hoaspe din cucuruz), ţoale, căpătâie, scaune, icoane, cruci,  cârncee, o ploscă, blide, precum şi obiecte comemorative: fotografii, documente de familie, obiecte personale ale lui Avram Iancu: leagănul, fluierul, briciul.

În complexul ce mai cuprinde şi o bisericuţă,  se află şi muzeul, în anexa dreaptă, pe două nivele, reorganizat la împlinirea a 100 de ani de la naşterea lui Casa Memoriala Avram Iancu37Avram  Iancu. Are amenajată o expoziţie de istorie, unde turiştii pot vedea certificatele şcolare ale lui Avram Iancu de la Gimnaziul crăiesc din Zlatna, protocolul crăiesc în care se află înregistrat Avram Iancu, testamentul lui, documente referitoare la pregătirea şi desfăşurarea Revoluţiei de la 1848 – 1849 din Transilvania, fotografii cu fluierul şi şerparul lui Avram Iancu, sau imagini de la serbările din anul 1924, dedicate aniversării a 100 de ani de la naşterea lui Avram Iancu,care se păstrează aici.

Casa Memoriala Avram Iancu32De asemenea, la loc de cinste stau şi arme de foc utilizate în Revoluţia de la 1848-1849, precum pistoalele prefecţilor Ion Buteanu şi SImion Balint, pistoale cu capsă,vârfuri de lănci, sabia tribunului Solomon, tocuri de pistoale din piele, tocuri de bronz păstrate pentru praful de puşcă.

Tot  în cadrul muzeului se află şi o expoziţie etnografică. De la port moţesc până la vase specifice zonei sau unelte, de toate pot vedea turiştii ce-i trec pragul. Ciubere, tulnice, doniţe, vâltoare, joagăre, vârtelniţă, fuse,  furci de tors, suveică, piepteni pentru cânepă, război de ţesut, brâie, bâte ciobăneşti, corn pentru suflat, fluier, pieptene pentru afine (gheară), talăngi, vas pentru zăruit caşul, urdoaie pentru smântână, (săcăriţă), vârşe pentru prins peşti, coşniţe pentru albine, sunt doar câteva dintre ele.

Casa Memoriala Avram Iancu119La finalul vizitei în muzeu întâlniţi şi o căruţă moţească, cu care văsarii mergeau în întreaga ţară cu „şandra” şi îşi valorificau ciuberele, doniţele şi celelalte produse şi unelte agricole confecţionate din lemn, în cadrul diverselor târguri sau pieţe.

 

 


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Ştirea zilei

Ştirea zilei

FOTO | Accident grav pe autostrada A1, Sebeș – Deva. O adolescentă a rămas încarcerată iar alte două persoane au ajuns la spital

Publicat

în

Accident grav pe autostrada A1, pe sensul Sebeș – Deva. O fată în vârstă de 14 ani a rămas captivă între fiarele contorsionate iar alte două persoane au ajuns la spital Impact violent, azi-noapte, în jurul orei 23:30, pe autostrada ce leagă județele Sibiu, Alba și Hunedoara. Conform primele date, accidentul rutier s-a produs pe […]

Citește mai mult

Ştirea zilei

Primăria Alba Iulia, obligată de instanță să comunice cheltuielile de deplasare ale angajaților, inclusiv ale primarului Gabriel Pleșa

Ioana Oprean

Publicat

în

Primăria Alba Iulia, obligată de instanță să comunice cheltuielile de deplasare ale angajaților, inclusiv ale primarului Gabriel Pleșa Transparența cheltuirii banului public, pe care o clamează cu surle și trâmbițe autoritățile și politicienii, de multe ori chiar obsesiv, este bună atâta timp cât cei în cauză nu trebuie să și răspundă și să ofere persoanelor […]

Citește mai mult

Ştirea zilei

A murit Ion Iliescu: Fostul președinte avea 95 de ani și suferea de cancer pulmonar

Ioana Oprean

Publicat

în

A murit Ion Iliescu: Fostul președinte avea 95 de ani și era grav bolnav Fostul președinte Ion Iliescu a încetat din viață marți, 5 august 2025, la vârsta de 95 de ani. Ion Iliescu suferea de cancer pulmonar. Citește și: Liviu Petrina: Ion Iliescu trebuie să își ceară iertare poporului român „pentru tot răul făcut, […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Copyright © 2004 - 2025 Ziarul Unirea