FOTO | Falus sculptat, descoperit lângă Alba Iulia. Relieful din calcar are o lungime de 26,5 centimetri: ,,Un rol apotropaic sau magic, uneori în lupta împotriva «Ochiului Rău»”

Falus sculptat, descoperit lângă Alba Iulia. Relieful din calcar are o lungime de 26,5 centimetri: ,,Un rol apotropaic sau magic, uneori în lupta împotriva «Ochiului Rău»”

Un falus care are o lungime de 26,5 centimetri a fost descoperit la o adâncime de 0,60 de metri, în ,,orașul de aur” de lângă Alba Iulia. 

Relieful din calcar reprezentând un falus are o lungime de 26,5 centimetri și a fost descoperit la o adâncime de 0,60 de metri, fiind situat deasupra unei străzi romane orientate est-vest, în cadrul unui strat de moloz care se prăbușise peste stradă, format din tegule, cărămizi sparte și pietre fragmentate, potrivit Libertatea.

,,Un rol apotropaic sau magic, uneori în lupta împotriva «Ochiului Rău»”

„Descoperirea noastră este unică în Dacia romană în ceea ce privește astfel de reliefuri falice izolate pe blocuri de piatră. Analogii apropiate de acest tip pot fi găsite în Pompei, Carnuntum (Austria de azi – n.red.) – Pannonia Superioară și Augusta Raurica (Elveția de azi – n.red.) – Germania Superioară. Sunt cunoscute trei reliefuri din Ruse – Moesia Inferioară, Thamugadi – Numidia (Algeria, n.red.) și Leptis Magna (Libia, n. red.) – Africa Proconsularis. 

Aceste reliefuri de piatră sunt adesea interpretate ca având un rol apotropaic sau magic, uneori în lupta împotriva «Ochiului Rău» – simbolizând răul, ghinionul sau dezastrele – pe baza descoperirilor din Britannia, unde apar pe Zidul lui Hadrian sau în diverse castre romane. Celebra placă de teracotă din Pompei, pe care este inscripționat «Hic habitat felicitas» (Aici locuiește fericirea – n. red), descoperită pe Via delle Terme lângă o brutărie, este interpretată ca având o semnificație legată de prosperitate și bogăție”, potrivit lui Radu Ota, arheolog.

Monumentul sculptural descoperit în Colonia Aurelia Apulensis este reprezentat pe un bloc de calcar sculptat, care probabil a aparținut unei borduri de stradă sau zonei de colț a unei clădiri, mai notează sursa citată.

„A fost dislocat din contextul său inițial și găsit într-un strat de moloz roman rezultat în urma demolării. Se știe că în lumea romană, reliefurile cu imagini falice erau amplasate în zone considerate vulnerabile, unde forțele malefice puteau influența siguranța individuală: la intrările în clădiri, pe poduri, pe străzi și la intersecții. 

Acest aspect este deosebit de relevant pentru zona în care a fost găsit monumentul nostru – intersecția a trei străzi – confirmând-o ca un «loc vulnerabil» unde ar fi fost amplasat un astfel de relief falic. Încorporarea acestora în zidurile fortificațiilor de pe Zidul lui Hadrian confirmă și mai mult rolul lor apotropaic”, a mai precizat Radu Ota, care a exclus că relieful marca drumul către un bordel. 

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI