Fermierii din România renunță la lucrările agricole din cauza costurilor. Expert: „Până la 30% din terenuri riscă să rămână nelucrate”

Fermierii din România renunță la lucrările agricole din cauza costurilor. Expert: „Până la 30% din terenuri riscă să rămână nelucrate”

Fermierii încep să renunțe la lucrările agricole, în special la arat, din cauza costurilor ridicate, în condițiile în care prețul motorinei se apropie de 10 lei/litru, iar lipsa lichidităților face ca investițiile de 1.300-1.800 lei/ha să nu mai fie recuperate, ceea ce ar putea duce la neutilizarea a până la 10-30% din suprafețe și la scăderea producției agricole, potrivit unei analize a Asociației Energia Inteligentă (AEI).

„Fermierii decid conștient să nu mai lucreze pământul, spunând: Nu mai pot să bag 1.300-1.800 lei/ha într-o lucrare care nu se mai întoarce. Nu se vede la televizor, nu e panică în piețe și nu sunt rafturi goale, dar, în câmp, se întâmplă ceva mult mai serios: România începe să producă mai puțin nu pentru că nu poate, ci pentru că nu mai merită. Iar totul pornește de la o variabilă aparent banală: motorina.

Arătura de primăvară se realizează, în mod normal, în februarie (dacă vremea permite, foarte rar), în martie – perioada optimă – și, limită, în prima parte a lunii aprilie. După 15 aprilie este deja riscant din punct de vedere agronomic, iar după sfârșitul lunii aprilie nu mai merită arat pentru culturile de primăvară.

Realizând o corelație între suprafața ce trebuie arată și prețul motorinei, estimăm că, din lucrările efectuate în 2025, în acest an se vor realiza 70-75% în martie 2026, 10-15% în prima parte din aprilie și mai puțin de 5% după 15 aprilie. În total, 10-30% din suprafață nu se mai lucrează deloc, din cauza scumpirii motorinei și a lipsei resurselor de finanțare. Reducerea lucrărilor poate însemna fie lipsa aratului, fie oprirea lanțului tehnologic în diferite etape – de la discuire și însămânțare până la grăpare și tratamente.

Aratul nu mai este standardul, devine excepția. Ani de zile, aratul a fost reflexul de bază al agriculturii românești. În 2026, pentru prima dată la scară largă, fermierii decid conștient să nu mai are pământul, nu din lipsă de cunoștințe sau comoditate, ci dintr-un calcul economic simplu: Nu mai pot să bag 1.800-2.000 lei/ha într-o lucrare care nu se mai întoarce. Cu motorina spre 10 lei/l, aratul devine prima victimă, nu pentru că este inutil, ci pentru că este cea mai costisitoare lucrare din lanțul tehnologic. Prin urmare, agricultura nu intră în colaps, dar devine mai fragilă.

Aici este marea confuzie publică: Dacă nu se ară, nu se produce. Fals. România nu intră într-o agricultură de tip colaps, ci într-una de compromis, în care se reduc lucrările la minimum. Fiecare economie vine însă cu un cost ascuns – o dependență mai mare de condițiile meteo. Conform estimărilor din literatura de specialitate, producția vegetală scade cu 1-4% în scenarii normale și poate ajunge la minus 15% sau mai mult dacă apare seceta. Efectul nu este liniar, ci cumulativ.

Problema reală nu este că producem puțin mai puțin, ci că toate verigile cresc simultan ca preț: motorină, transport, energie și inputuri. Așa ajungem la paradoxul românesc: producem suficient, dar plătim mai mult ca niciodată. Nu vorbim de penurie, ci de o criză de acces la alimente”, susține președintele AEI, Dumitru Chisăliță.

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI