Fapte, nu vorbe!

„Fiecare pasăre pe limba ei piere”, spune un vechi proverb românesc al cărui adevăr se confirmă şi în cazul suspendării preşedintelui Traian Băsescu. De fapt, însuşi domnia sa a recunoscut că a fost suspendat nu pentru fapte grave de corupţie, ci pentru ce a scos pe gură, intervenind fie direct, inclusiv pe la emisiunile de la posturile TV, fie indirect, prin tot felul de declaraţii, vis a vis de evenimentele importante sau chiar deloc majore, prilej cu care i-au zburat din gură, vrând-nevrând, şi vorbe grele. Iar cuvântul se ştie că este arma cu cea mai lungă bătaie aşa cum „tăcerea este ca mierea”. Poate că ar fi fost mai potrivit ca preşedintele Traian Băsescu să fi vorbit mai puţin şi să fi făcut mult mai mult pentru întărirea statului de drept, astfel ca la ora actuală să avem o Constituţie care să stipuleze clar ce fel de republică este România – prezidenţială sau parlamentară – cu un parlament unicameral şi cu cel mult 300 de aleşi ai neamului, cu opt sau şase regiuni de dezvoltare în care descentralizarea să fie efectivă şi nu ca în prezent, când orice proiect de dezvoltare şi de atragere de fonduri europene trebuie aprobat de Bucureşti, mai rău ca pe vremea lui Văcăroiu. Statul lui Traian Băsescu nu a funcţionat aproape deloc şi birocraţii lui nu au fost în stare să asigure un trai decent poporului, decum să trăim mai bine, o lozincă lansată de preşedintele vorbitor Traian Băsescu. Dar, cea mai mare şi mai gravă greşeală a şefului de stat vorbitor a fost aruncarea în spinarea poporului, a pensionarilor în primul rând, a crizei economice ce a lovit ţara, atunci când l-a luat iar gura pe dinainte şi a ieşit la rampă să anunţe tăierea cu 25 la sută a salariilor şi cu 15 la sută a pensiilor pentru care peste 6 milioane de oameni au muncit din greu şi au plătit cu vârf şi îndesat taxe şi impozite şi contribuţii sociale statului român. În loc să fi desfiinţat 3-4 ministere din cele 7 care se ocupă de economia ţării aproape complet privatizată (ministerele economiei, dezvoltării regionale, transporturilor, comunicaţilor, agriculturii, mediului, afacerilor europene etc) a preferat să-i mai taxeze încă odată pe bieţii pensionari! Pentru aceasta pensionarii nu-l pot ierta pe preşedintele vorbitor. Jucător adevărat nu a fost niciodată, decât în jurul terenului, în tribună, ca un crainic, un comentator şi nu ca un om de gol, pentru că nu a marcat în mandatele sale niciun gol al vreunei victorii importante. Avem acelaşi stat slab, birocratic, corupt, incapabil să gestioneze ţara, o ţară dezbinată cu un popor încrâncenat, care a ajuns la cheremul puterilor financiare străine. Mai rău ca pe vremea când România avea o datorie externă imensă. Acum suntem cu toţii, cu toată averea ţării, cu petrolul, pădurile, băncile, flota, marile combinate şi cele mai multe şi mai bune pământuri la cheremul investitorilor aşa-zis strategici, care ne mulg ca pe o vacă bună de lapte şi al băieţilor deştepţi pe care preşedintele i-a ocărât mereu dar nu a fost în stare şi să-i pună la punct. Hoţii şi corupţii au făcut ce au vrut în ţara românească, iar când a găsit de cuviinţă să-i tragă la răspundere, i-a blamat şi condamnat pentru că şi-au tras şi ei nişte termopane şi nu pentru că au vândut petrolul ţării, care s-a evaporat precum flota.
În concluzie, ca să nu mai lungim vorba, este trist pentru un şef de stat că vrea să ţină de scaun cu preţul a două referendumuri, caz unic în istoria noastră, ca să nu zic a Europei. Şi s-ar putea să-i ducă din nou cu vorba pe români care stau şi ascultă cu gura căscată spectacolul pe care şeful statului îl oferă poporului cu atâta măiestrie orală. Circ mereu în loc de pâine, de linişte, orânduială şi muncă fără preget pe care trebuie să le asigure un preşedinte puternic poporului său pentru ca să trăiască bine cu adevărat. Deci, „Vorbă multă, sărăcia omului”, mai ales când această deviză a fluturat de opt ani la Palatul Cotroceni. Păcat că preşedintele suspendat nu a adoptat sloganul „Fapte, nu vorbe!” al primarului Mircea Hava. Ar fi făcut din România o bijuterie, aşa cum a făcut Mircea Hava din Alba Iulia.
Gheorghe CIUL

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI