Rămâi conectat

Actualitate

Exproprieri suplimentare pentru Autostrada Sebeș – Turda, Lotul 1, în valoare de 1,82 milioane de lei

Publicat

în

Potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern iniţiat de Ministerul Transporturilor, vor fi declanșate exproprieri suplimentare în valoare de 1,82 milioane de lei pentru construirea secţiunii B din Lotul 1 al autostrăzii Sebeş – Turda.

Ministerul Transporturilor a lansat joi, 15 iunie, „Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Autostrada Sebeş – Turda” – Lot 1 Secţiunea B, km 14+000 – km 17+000″.

Citește și: FOTO/ VIDEO| Autostrada Sebeș – Turda: Lotul 3, singurul finalizat la timp

Electrica Furnizare Discount

Anumite lucrări cum ar fi amplasarea bretelelor 3 şi 4 ale Nodului Rutier Alba Iulia Nord plus relocare utilităţi, reconfigurare sens giratoriu existent, acces şi amplasament bretele 1 şi 2, acces proprietăţi şi amplasare zid de sprijin, relocare DN 1 partea de vest a Autostrăzii, relocare conducte magistrale de gaz, rezultate ca urmare a soluţiilor tehnice proiectate, nu pot fi realizate în întregime în limita coridorului aferent Hotărârii Guvernului nr. 399/2014 astfel încât este necesar acest amplasament suplimentar, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Suma necesară aferentă despăgubirilor pentru exproprierea imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică este de 1,82 milioane lei, aferentă unui număr de 60 imobile, în suprafaţă totală de 48.630 mp.

Citește și: FOTO/ VIDEO: Pe Autostrada Sebeș-Turda, Lotul 1, se va putea circula cel mai devreme la sfârșitul lui 2019

După aprobarea Hotărârii de Guvern pentru exproprierile suplimentare, pe acest lot mai rămân de rezolvat probleme precum obţinerea Acordului de Mediu revizuit şi a Autorizaţiei de Construire pentru secţiunile B şi C (nodul rutier Sebeş).

Lotul 1 al autostrăzii Sebeş – Turda, în lungime de 17 kilometri, este construit de către asocierea Impresa Pizzarotii – Pomponio Construcţii, valoarea contractului fiind 541,7 milioane de lei, din care 460 de milioane de lei din fonduri europene.

Ordinul de începere a lucrărilor pe acest lot a fost emis în decembrie 2014 şi trebuia finalizat în octombrie 2016, conform contractului. Din cauza problemelor birocratice, progresul fizic este însă de doar 20% iar termenul actualizat pentru finalizarea lucrărilor este luna iunie 2018, conform CNAIR.

„Termenul de execuție pentru întreg lotul este de 18 luni, așa cum a fost asumat prin contract de constructor. Chiar dacă acest termen este deja depășit din diferite motive, ne așteptăm să fie respectat de către cei de la Impresa Pizzarotti din momentul în care se va emite autorizația de construire și se va putea intra în teren fără alte limitări”, spun reprezentanţii Asociaţiei Pro Infrastructură (API).

Citește și: FOTO/ VIDEO: Autostrada Sebeș-Turda, lotul 2 – Lucrări mult întârziate, în principal din cauza unei slabe mobilizări a constructorului

Pe de altă partă, ei menţionează că reprezentanţii constructorului au declarat că pe secțiunea B, ce conține nodul Alba Iulia Nord, termenul de execuție după obținerea autorizației de construire este de 22 de luni, iar pe secțiunea C (nodul rutier Sebeș) este de 26 de luni.

„Ne exprimăm speranța că responsabilii de acest contract din cadrul CNAIR vor urmări respectarea termenelor contractuale din momentul rezolvării tuturor blocajelor de ordin birocratic, aplicând, dacă e cazul, sancțiuni contractuale pentru fiecare zi de întârziere”, au mai spus reprezentanţii API.

Acest lot a fost denumit „autostrada macilor” pentru că în primăvara anului trecut blocajele birocratice au permis dezvoltarea unui câmp de maci chiar pe aliniamentul autostrăzii.

Sursa: economica.net

Publicitate

Actualitate

Alexandru Rafila: „Noi avem aproape 20.000 de cazuri la nivel național, dar doar 2% au ajuns la internare în spital”

Publicat

în

Alexandru Rafila: „Noi avem aproape 20.000 de cazuri la nivel național, dar doar 2% au ajuns la internare în spital”

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a arătat faptul că centrele de prevenție vor ajuta la gestionarea pandemiei, chiar dacă ajungem la un număr mare de cazuri, faptul că vor fi tratate preventiv va elibera presiune pe spitale. Acesta a mai precizat că avem aproximativ 20.000 de cazuri pe zi, însă doar 2% din cei infectați ajung la spital.

”Programul este flexibil, să nu uităm că acolo lucrează medici. Nu putem să menținem program de 24/24, asta pentru că vorbim de resursă umană. Este bine că avem aceste centre funcționale, dar trebuie să ținem cont că trebuie să avem și resursă umană pentru gestionare.

Electrica Furnizare Discount

Trebuie să vedem, în primul rând, dacă funcționează și care este adresabilitatea. Nu pot să aloc resurse, dacă nu va exista cerere.

Noi avem aproape 20.000 de cazuri la nivel național, dar dintre aceștia doar 2% au ajuns la internare în spital. Astfel de chestiuni sunt în evoluție, iar dimensionarea se face în funcția de cerere.

Acest sistem de centre de evaluare, cu siguranță peste o lună va arăta altfel. Este un sistem care ne va ajuta și nu doar în cazul pandemiei de Covid-19, ci și în alte cazuri”, a spus Alexandru Rafila.

Citește mai mult

Actualitate

Reformele lui Alexandru Ioan Cuza și Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859

Publicat

în

Reformele lui Alexandru Ioan Cuza și Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859

Unirea Principatelor Române sau Mica Unire din 1859 a fost marcată şi de reformele lui Alexandru Ioan Cuza, iar de atunci, în fiecare an, la 24 ianuarie, ne amintim cu emoție și mândrie de mărețul act prin care s-au pus temeliile statului român modern. Prin Unirea Moldovei cu Muntenia se împlinea un vis, un ideal pe care poporul nostru îl nutrea dintotdeauna, fiindcă Unirea, visul tuturor românilor, vis scump venind din vechimea secolelor din vremea lui Burebista și Decebal. Era după spusele lui Bălcescu ”visarea iubită” a marilor noștri voievozi, Mircea cel Bătrân şi Ștefan cel Mare.

Citeşte şi 24 ianuarie 1859: Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza

După alegerea colonelului Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5 ianuarie 1859) şi al Valahiei (24 ianuarie 1859), Principatele Române, noul stat creat atunci, a militat pentru recunoaşterea graniţelor şi statalităţii sale, lucru ce se întâmpla în 1861, când capătă numele de România. Acest nou stat a fost recunoscut de Marile Puteri, prin protecţia directă a lui Napoleon al III-lea al Franţei.

Ani plini de reforme

După mandatele de prim-miniştrii ale lui Barbu Catargiu şi Crețulescu şi eşuarea lui Cuza în a-şi începe programul politic, se va forma un nou guvern, condus de Mihail Kogălniceanu, ce va iniţia ca primă reformă: secularizarea averilor mănăstireşti (decembrie 1863). Astfel, Biserică va deveni o instituţie de stat ca şi celelalte, fără vreun drept aparte. Asta însemna că o mare parte din proprietăţile funciare ce aparţineau Bisericii au fost trecute în proprietatea ţăranilor, mai exact a cincea parte din pământul ţării. Faptul că Biserica poseda o oarecare autonomie faţă de vechiul regim, a contribuit la acest lucru.

Electrica Furnizare Discount

În ciuda protestelor venite de la mitropolitul Moldovei,Sofronie Miclescu, şi din partea călugărilor greci, Cuza a stabilit şi un venit de 10% asupra reprezentanţilor bisericii şi tot ce ţine de aceasta. Protestele călugărilor greci erau de așteptat, ştiindu-se faptul că mănăstirile din Muntele Athos primeau fonduri de la mitropoliţii români încă din secolul al XVI-lea.

După reformele lui Cuza, slujbele în greacă au fost interzise, cu excepţia a trei biserici în tot statul. Cuza a mai interzis de asemenea şi tăierea pădurilor mănăstireşti, în mod abuziv, de către călugării cei lacomi de avere. Egumenii greci erau de altfel obligaţi prin decret să restituie toate bunurile şi obiectele de cult Bisericii Române ce ţinea de stat. De exemplu, episcopul cel nebun, pe nume Filotei, de la Buzău, ce stăpânea o avere considerabilă, rămase fără bunurile sale urmând a fi demis şi înlocuit din funcţie. Un lucru asemănător a păţit şi mitropolitul Moldovei Sofronie Miclescu, pentru că a avut curajul să protesteze împotriva lui Cuza, urmând a fi demis şi el din funcţie şi trimis în surghiun la Slatina, la un alt exilat, pe nume Veniamin.

Reformele lui Cuza în materie electorală

La 2 mai 1864, Cuza va dizolva Adunarea Legiuitoare, şi va iniţia o nouă constituţie şi o nouă lege electorală, în urma Convenţiei de la Paris; schimbările au fost susţinute de popor printr-un referendum. Alexandru Ioan Cuza va da decretul oficial de executare a legii averilor mănăstireşti, impuse de Kogălniceanu. Lucrurile acestea lărgeau autoritatea lui Cuza şi reducea din puterea corpului legislative, compus din Cameră şi Senat. Se va crea Consiliul de Stat pentru pregătirea legilor interne, legile fiind reprezentate de “decretele domneşti”. Puterea legislative era deţinută de cele două camere: Adunarea Electivă şi Corpul Ponderator (Senatul), fapt ce asigură trecerea de la sistemul parlamentar unicameral la cel bicameral. Senatul se compunea din 64 de membri, ce erau aleşi în majoritate de către domnitor.

Citește și: Unirea cea mică de la 1859, un prim pas spre Marea Unire de la 1918

În materie legislativă, domnitorul putea să aibă iniţiativa actelor normative, elaborate de Consiliul de Stat. În aceste condiţii, Corpurile legiuitoare aveau rolul de a le aproba, întărind puterea domnitorului.

Legea electorală împărţea alegătorii în două categorii: alegători direcţi şi alegători primari. Alegătorii direcţi erau toţi cei care ştiau carte, plăteau o contribuţie de cel puţin patru galbeni şi împliniseră vârsta de 25 de ani. Alegătorii primari erau neştiutori de carte,dar care plăteau o contribuţie stabilită pe categorii, de la 48 la 110 lei. Cei care nu aduceau nici o contribuţie bănească erau excluşi de la vot. Tot în timpul lui Alexandru Ioan Cuza se concepe un cod penal şi unul civil, după modelul napoleonian francez.

Reformele lui Cuza în domeniul învățământului

Prin “legea instrucţiunii publice” de la 1864, se proclama obligativitatea şi gratuitatea învăţământului primar. Atunci s-au stabilit trei grade de învăţământ: primar, secundar şi superior. Învăţământul primar era de patru ani, cel secundar de şapte ani, iar cel superior său universitar de trei ani.

În planul justiţiei, au luat fiinţă următoarele instanţe judecătoreşti: judecătoriile de plasă, tribunalele judeţene, curţile de apel, curţile de juraţi sau Curtea de Casaţie, care era totodată şi instanţă de recurs. Elena Cuza, soţia domnitorului, va înfiinţa “Azilul de fete” ce-i va purta numele.

Unirea cea Mică de la 1859 a fost un prim pas extrem de important spre Marea Unire de la 19818.

Citește mai mult

Actualitate

Când ar putea adopta România moneda euro: Ce spune ministrul Finanţelor

Publicat

în

Când ar putea adopta România moneda euro: Ce spune ministrul Finanţelor

Anul 2029 este o ţintă viabilă pentru aderarea la euro, dar cea mai importantă este convergenţa reală despre care foarte puţină lume vorbeşte a spus joi, la digi24, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu. „Mi-aş dori să nu ne mai ascundem în spatele crizelor pentru obiectivele strategice ale României”, a declarat Câciu.

„Mi-aş dori să nu ne mai ascundem în spatele crizelor pentru obiectivele strategice ale României. Am ajuns într-o situaţie ca deficitul de cont curent să fie mai mare decât deficitul public. Nu mai spun de puseul inflaţionist care ne-a scos din orice zona de convergenţă nominală. Eu cred că aici trebuie să avem o discuţie serioasă, instituţional vorbind, cu comitetul care se ocupă de aderarea la Zona Euro şi să ne fixăm un target transpartinic pe care nimeni să nu-l mai încalce. Din punctul meu de vedere, anul 2029 este o ţintă viabilă (pentru aderarea la euro, n.r.). Dincolo de criteriile nominale de convergenţă pe care evident pe termen mediu de timp le putem îndeplini până la urmă, pe elementul de datorie însă suntem în zona fericită faţă de alte state europene care deja nu-l mai îndeplinesc. Cea mai importantă este convergenţa reală despre care foarte puţină lume vorbeşte. Convergenţa reală este cea care îţi dă de fapt puterea de cumpărare, competitivitatea cu care tu vii ca ţară versus alte ţări într-o piaţă unică europeană, cu o monedă unică. Nu mai ai niciun fel de instrument colateral de intervenţie pe zona aceasta de echilibru şi rămâne propria ta valoare. Valoarea noastră trebuie să se ducă sus pentru ca să putem să intrăm. Este o chestiune de logică. Orice strategie de convergenţă reală trebuie să se raporteze la ce va însemna competiţia peste 5, 6, 10 ani”, a explicat Câciu.

La jumătatea lunii decembrie 2021, Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR) a declarat, la prezentarea ocazionată de lansarea cărţii „Capitalism şi capitalişti fără capital în România” că toate ţintele de aderare la moneda euro au fost ratate, următorul termen fiind anul 2029.

Electrica Furnizare Discount

Potrivit Raportul de convergenţă pe 2020 publicat de Comisia Europeana (CE), aderarea la zona euro este un proces deschis, care se bazează pe anumite norme. Raportul se bazează pe criteriile de convergenţă, denumite uneori şi „criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). Printre aceste criterii de convergenţă se numără stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung. Se analizează, de asemenea, compatibilitatea legislaţiei naţionale cu normele uniunii economice şi monetare.

Concluziile raportului arată că Suedia şi Croaţia îndeplinesc criteriul referitor la stabilitatea preţurilor, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Suedia îndeplinesc criteriul referitor la finanţele publice, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung.

Niciunul dintre statele membre menţionate nu îndeplineşte criteriul privind stabilitatea cursului de schimb, deoarece niciunul nu este membru al mecanismului cursului de schimb (ERM II): este nevoie de cel puţin doi ani de participare la mecanism, fără tensiuni grave, înainte de a adera la zona euro. Astfel, Croaţia şi Suedia îndeplinesc toate criteriile de convergenţă economică, în schimb nu îndeplinesc criteriul privind cursul de schimb din motivul enunţat anterior.

În cazul României, documentul relevă faptul că ţara noastră nu îndeplineşte niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, respectiv: stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung.

Rapoartele de convergenţă trebuie întocmite o dată la doi ani, independent de aderările posibile la zona euro aflate în curs.

Sursa: digi24.ro

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare