Rămâi conectat

Cultură Educație

Exponatul lunii iunie 2025 la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş – Taikuruma, jucărie-amuletă japoneză

Ziarul Unirea

Publicat

în

Exponatul lunii iunie 2025 la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş – Taikuruma, jucărie-amuletă japoneză

Cu prilejul Zilei Internaționale a Copilului, Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş, a desemnat ca exponat al lunii iunie Taikuruma, o jucărie-amuletă tradiţională japoneză, intrată recent în colecţia instituţiei.

Considerată astăzi un obiect artizanal specific provinciei Kagoshima, taikuruma este o jucărie religioasă, născută dintr-o poveste din „Kojiki” sau „Cartea lucrurilor vechi”, scrisă în secolul al VIII-lea, legată de o zeitate ascunsă în sanctuarul shinto Kagoshima. Zeitatea venerată acolo este Amatsuhiko-hohodemi-no-mikoto, zeul muntelui Yamasachi-hiko.

Citește și: Ziua Copilului 2025, sărbătorită la Sebeș: Parc de distracții, spuma party, activități sportive și personaje de poveste

Conform mitologiei nipone, doi din cei trei copii ai lui Konohanasakuya și Ninigi sunt Yamasachi-hiko, care era vânător și Umisachi-hiko, pescar. Într-o zi, Yamasachi-hiko îi propune fratelui său ca, pentru a-și cunoaște reciproc meseriile, să facă schimb de roluri. Yamasachi-hiko pornește la pescuit cu cârligul fratelui său, în timp ce Umisachi-hiko își încearcă norocul la vânătoare. Însă Yamasachi-hiko pierde cârligul de pescuit al fratelui său. Pentru a-l îmbuna, își rupe sabia și face din lama ei mai multe cârlige pe care Umisachi-hiko refuză să le accepte. Yamasachi-hiko, este sfătuit de un bătrân să se urce într-o barcă și să caute cârligul la palatul lui Wadatsumi, zeul mării. La sosirea la palat o întâlnește pe prințesa Toyotama, fiica lui Wadatsumi, de care se înrăgostește, iar tatăl fetei aprobă relația lor datorită descendenţei divine al lui Yamasachi-hiko, care se căsătorește cu Toyotama. Cei doi trăiesc fericiți împreună timp de trei ani, însă Yamasachi-hiko devine îngrijorat amintindu-și motivul pentru care a pornit în larg, recuperarea cârligului de pescuit al fratelui său. Toyotama îi cere tatălui ei să îl ajute, iar Wadatsumi ordonă tuturor peștilor din mare să se adune la palatul său. Toți vin, cu excepția doradei, despre care aceștia spun că este rănită. Wadatsumi cheamă dorada, a cărei rană se dovedește a fi cauzată de un cârlig de pescuit înțepenit în gât, pe care Yamasachi-hiko îl recunoaște ca fiind al fratelui său.

După ce a recuperat cârligul pierdut al fratelui său, Yamasachi-hiko decide să se întoarcă pe uscat. Ca dar de despărțire, Wadatsumi îi dă două sfere cu care poate să controleze mareele. Yamasachi-hiko încearcă să returneze cârligul de pescuit lui Umisachi-hiko, care refuză în continuare să îl accepte și își amenință fratele. Yamasachi-hiko folosește sferele care i-au fost date de zeul mării și provoacă mareea, aproape înecându-l pe Umisachi-hiko, care în cele din urmă cedează, acceptând cârligul. Acest mit s-a transformat în timp într-un festival religios ce venerează dorada roșie, desfășurat în 10 martie după calendarul lunar japonez, când se crede că Yamasachi-hiko s-a întors pe uscat din palatul zeului mării.

Confecționată manual din lemn de cedru, Taikuruma de la muzeul din Sebeş are dimensiunile de 25,5 cm lungime şi 17 cm înălțime. Culoarea vermillon (roșu oraj), în care este pictată jucăria, protejează de boală și aduce sănătate, iar galbenul simbolizează recolta bogată de orez din toamnă. Roțile jucăriei, cele din față mai mici și cele din spate puțin mai mari, poziționează capul doradei într-o atitudine de plecăciune, ca recunoștință că i-a fost scos cârligul din gât și i-a fost salvată astfel viața. Taikuruma devine, astfel, o amuletă care îndepărtează răul și aduce fericire, sănătate și prosperitate. La mijlocul jucăriei a fost scris cu kanji, numele sanctuarului de unde provine: „鹿兒島神宮, Kagoshima-Jingū, sanctuarul Kagoshima, cum este cunoscut în Japonia, respectiv „正八幡”, Shouhachiman, denumirea dată acestuia de localnicii din prefectura Kagoshima.

Taikuruma a fost confecționată de Kaori Moryama, producătoare de jucării tradiționale la „Kōbō Myaji”, atelierul sanctuarului Kagoshima, care a donat-o muzeului sebeşean prin intermediul pianistei Chiyo Hagiwara.


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Cultură Educație

Cultură Educație

1 iunie 2025 | 96 de ani de la nașterea Doinei Lie, o artistă cu care Sebeșul se mândrește peste timp: Arta sa monumentală se regăsește în mai multe orașe din România

Ziarul Unirea

Publicat

în

1 iunie 2025 | 96 de ani de la nașterea Doinei Lie, o artistă cu care Sebeșul se mândrește peste timp: Arta sa monumentală se regăsește în mai multe orașe din România Doina Lie s-a născut la Sebeș, în anul 1929, în prima zi de iunie. A absolvit Liceul Pedagogic „Pia Brătianu” din București. Fiică […]

Citește mai mult

Cultură Educație

31 mai 2025 | 125 de ani de la nașterea lui Dorin Pavel (1900-1979), fondatorul hidroenergeticii românești, o personalitate importantă a Sebeșului

Ziarul Unirea

Publicat

în

31 mai 2025 | 125 de ani de la nașterea lui Dorin Pavel (1900-1979), fondatorul hidroenergeticii românești, o personalitate importantă a Sebeșului Dorin Pavel, considerat fondatorul hidroenergeticii românești, este una dintre marile personalități pe care le-a dat Sebeșul comunității academice din România. Pentru meritele sale a fost numit, post mortem, membru de onoare al Academiei […]

Citește mai mult

Cultură Educație

ASTĂZI: Vernisajul expoziției de mozaic și artă sacră „Dialog”, la Casino-Centrul de Cultură Urbană din Cluj-Napoca. Lucrările, expuse de studenții secției Artă Sacră de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, Universitatea „1 Decembrie 1918”

Ziarul Unirea

Publicat

în

ASTĂZI: Vernisajul expoziției de mozaic și artă sacră „Dialog”, la Casino-Centrul de Cultură Urbană din Cluj-Napoca. Lucrările, expuse de studenții secției Artă Sacră de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, Universitatea „1 Decembrie 1918” Luni, 26 mai 2025, de la ora 17.00, studenții secției Artă Sacră de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Copyright © 2004 - 2025 Ziarul Unirea