Exponatul lunii ianuarie, la Muzeul din Cugir: Grupul autorilor (politici) care a contribuit la detronarea lui Cuza

Muzeul orașului Cugir s-a îmbogățit recent, colecția, cu un nou exponat menit să aducă în memoria vizitatorilor, un moment trist din istoria poporului român. Este vorba de un tablou (foto), obținut de Asociația Pro Cugir, (președinte Aurel Voicu) reprezentând autorii politici ai ,,monstruoasei coaliții”, care au contribuit la complotul împotriva domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

După o domnie aflată sub semnul inovării şi modernismului, la 11 februarie 1866, Alexandru Ioan Cuza abdica. Nu din proprie voinţă, ci în miez de noapte, sub ameninţarea armelor.     Despre abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza, istoricii spun că în spatele acestei abdicări stătea o adevărată coaliţie politică, dar şi necesitatea înlăturării lui în favoarea unui principe străin. La 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza era ales domnitor atât în Moldova, cât şi în Ţara Românească.  Cuza a intrat în istoria României ca domnitorul care a pus bazele statului român modern – însă stilul său autoritar a dus la neînţelegeri aprige cu clasa politică românească.

După şapte ani de domnie, Alexandru Ioan Cuza a căzut victima “monstruoasei coaliţii” a liberalilor şi conservatorilor.

Liberalii radicali au fost în stare să facă pace cu rivalii lor de moarte, conservatorii, numai pentru a-l vedea pe Cuza plecat.  ,,Se născuse o solidaritate temporară între adversari, ce avea să fie fatală domnului Unirii”, scrie istoricul Florin Constantiniu. Mai precis, liberalii radicali erau nemulţumiţi de faptul că reformele lui Cuza nu era atât de tranşante pe cât îşi doreau şi mai ales erau nemulţumiţi că nu dădeau tonul la guvernare. De partea cealaltă, conservatorii erau nemulţumiţi în special de legea agrară şi împroprietărirea ţăranilor, dar şi de reformele considerate ”prea revoluţionare” ale lui Cuza

Printre cei implicaţi în complotul îndreptat împotriva sa se aflau mari personalităţi ale vremii precum Ion Ghica, C.A. Rosetti, Petre Carp sau Ioan Cantacuzino. Totodată, Cuza a fost trădat şi de armată. De amintit că, în iunie 1865, 8 importanţi lideri politici (Gr. Brâncoveanu, I.C. Brătianu, C. Brăiloiu, D. Ghica, I. Ghica, C.A. Rosetti, Gh. Ştirbey, A. Panu) semnează actul secret de constituire a ceea ce avea să se denumească de unii „monstruoasa coaliţie”

    (C.P.)

Mai mulţi militari care îi juraseră credinţă domnitorului şi-au călcat cuvântul şi au participat la acţiunea de detronare a acestuia.

Însă mai înainte de această ultimă trădare, Alexandru Ioan Cuza fusese trădat în repetate rânduri de omul său de încredere, Dimitrie A. Sturdza – care avea să ajungă prim-ministru

Într-adevăr, pentru continuarea programului stabilit prin Convenţia de la Paris din 1858 de marile puteri şi speculând nemulţumirile tot mai mari, generate de guvernarea „camarilei domneşti”, în iunie 1865, 8 importanţi lideri politici (Gr. Brâncoveanu, I.C. Brătianu, C. Brăiloiu, D. Ghica, I. Ghica, C.A. Rosetti, Gh. Ştirbey, A. Panu) semnează actul secret de constituire a ceea ce avea să se denumească de unii „monstruoasa coaliţie”.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---