Escrocheria de la CEC Bank Zlatna: MOTIVAREA respingerii acordului de recunoaştere a vinovăţiei pentru Victoria Popa – ”Soluţia este nelegală şi nejustificat de blândă”

Soluția din acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba cu Victoria Popa, fostă angajată a CEC Bank Zlatna, acuzată că a furat 1,7 milioane de euro din banii deponenților pe parcursul a mai bine de 10 ani, este considerată ”nelegală și nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracțiunii”. Acestea sunt pricipalele motive pentru care judecătorul de la Tribunalul Alba a respins acordul încheiat între inculpată și procurori și a dispus restituirea dosarului și continuarea urmăririi penale.

Procurorii au stabilit pentru inculpată o pedeapsă de doar 2 ani și 6 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere pe termen de 3 ani, pedeapsă considerată inacceptabilă de judecător. În motivarea respingerii acordului, judecătorul de la Tribunalul Alba apreciază de asemenea că s-a făcut greșit încadrarea faptei în infracțiunea de delapidare în formă continuată cu consecințe deosebit de grave, în condițiile în care inculpata Victoria Popa ar fi săvârșit faptele din calitatea de funcționar public, având în vedere că CEC Bank este o bancă cu capital integral de stat. Dacă ar fi trimisă în judecată doar pentru delapidare, deponenții înșelați de Victoria Popa nu s-ar mai putea constitui părți civile în dosar, întrucât fapta se referă doar la instituția păgubită, nu și la clienții ei.

”În ceea ce priveşte nelegalitatea soluţiei convenită în acord, aceasta rezidă, în primul rând, din greşita încadrare juridică a faptelor pentru care inculpata a fost urmărită penal, respectiv greşita reţinere a dispoziţiilor art. 308 C.pen. Inculpata Popa Victoria a săvârşit faptele reţinute în sarcina sa în calitate de angajată a CEC Bank SA, iar aşa cum rezultă din prevederile art. 2  din OUG nr. 42/2005, acţiunile CEC Bank SA aparţin în totalitate statului român, banca fiind o persoană juridică cu capital integral de stat, iar inculpata, prin natura funcţiei deţinute, exercita atribuţii legate de obiectul de activitate al băncii. Prin urmare, la momentul săvârşirii faptelor, inculpata era funcţionar public în sensul art. 175 alin. (1) lit. c) C.pen. (…) funcţionarii bancari angajaţi ai CEC Bank SA sunt funcţionari publici în sensul legii penale, noile prevederi legale fiind mult mai neechivoce în acest sens”, arată judecătorul în motivarea soluției de respingere a acordului.

CITEȘTE ȘI: Escrocheria de la CEC Bank Zlatna: Instanța a respins acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Victoria Popa cu Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba

*Încadrarea faptei în infracțiunea de delapidare încalcă drepturile procesuale ale clienților păgubiți

”În al doilea rând, un alt motiv de nelegalitate îl reprezintă greşita apreciere a probatoriului în ceea ce priveşte faptele pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală. Astfel, în acordul de recunoaştere a vinovăţiei se arată în mod expres că inculpata a primit sume de bani de la anumite persoane, pe care acestea i le-au remis nemijlocit în vederea depunerii în conturi, sume pe care inculpata şi le-a însuşit. Or, dacă din probatoriul administrat în cauză a reieşit o atare stare de fapt, ea nu poate constitui infracţiunea de delapidare deoarece persoanele fizice nu pot fi subiect pasiv al acestei infracţiuni. Prin schimbarea încadrării juridice într-o singură infracţiune de delapidare în formă continuată nu doar că în mod greşit s-au ataşat faptele arătate mai sus elementului material al acestei infracţiuni, dar s-au încălcat şi drepturile procesuale ale celor care au remis în mod direct sume de bani inculpatei, aceştia nemaiputând participa în proces ca persoane vătămate sau ca părţi civile”, se mai spune în motivare.

*Pedeapsă prea blândă pentru o activitate infracțională atât de gravă și de lungă

”Cât priveşte durata pedepsei stabilită prin acord, instanţa apreciază că o activitate infracţională derulată pe parcursul a mai bine de 10 ani şi care a produs consecinţe deosebit de grave (în sensul art. 183 C.pen.) nu poate fi sancţionată cu o pedeapsă apropiată de minimul special, nefiind  respectate criteriile generale prevăzute de art. 74 C.pen. în special cele care se referă la împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii şi la natura şi gravitatea rezultatului produs”, mai spune judecătorul în motivarea sentinței.
Reamintim că potrivit acordului încheiat cu procurorii, Victoria Popa (49 de ani) ar fi scăpat fără nicio zi de închisoare întrucât pedeapsa stabilită era de doar 2 ani și 6 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere pe termen de 3 ani.

Reamintim că în același caz de fraudare a clienților CEC Bank Zlatna, a fost trimisă în judecată și sora Victoriei Popa, Elena Meteșan, care, tot în urma semnării unui acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii, a primit o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu executare, pedeapsă cu care judecătorii au fost de acord. Cele două surori sunt judecate în dosare distincte. Elena Meteșan (55 de ani) a fost prima trimisă în judecată, iar în cazul ei a și fost pronunțată o primă sentință, în 5 decembrie 2016, în sensul că judecătorii de la Tribunalul Alba au admis sesizarea cu acordul de vinovăție formulată de procurori și au dispus condamnarea inculpatei la 3 ani de închisoare cu executare. Meteșan se află în spatele gratiilor din septembrie 2016, când s-a pus în mișcare urmărirea penală față de cele două surori.

Acuzația care li se aduce celor două surori este de delapidare în formă continuată cu consecințe deosebit de grave. Lor li se impută un prejudiciu de 6.321.886,78 lei și 273.744 de euro în dauna a 325 de clienți ai CEC Bank Zlatna.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI