Egalitatea de gen între bărbați și femei, concept străin pentru români. Țara noastră, la coada clasamentului în Uniunea Europeană

Egalitatea de gen între bărbați și femei, concept străin pentru români. Țara noastră, la coada clasamentului în Uniunea Europeană

La nivelul Uniunii Europene a fost înregistrată cea mai mare îmbunătățire a indicelui egalității de gen între bărbați și femei, în ultimul deceniu, potrivit Institutului European pentru Egalitate de Gen.

Indicele publicat de acest institut cu sediul la Vilnius (Lituania) atinge o medie de 70,2 puncte din 100, dar, dintre toate statele UE, numai Suedia trece pragul de 80 de puncte. Următoarele trei state din fruntea ierarhiei sunt Olanda, Danemarca şi Spania – aceste patru ţări-lider la capitolul egalităţii de gen au fost în frunte şi în rapoartele precedente -, iar ultimele patru în acest indice al egalităţii de gen sunt Grecia, Republica Cehă, Ungaria şi România.

Respectivul institut a început să alcătuiască indicele în urmă cu zece ani, iar de atunci concluzia fiecărui raport anual a fost că „progresele se fac în ritm de melc”, dar anul acesta scorul a înregistrat cea mai mare creştere.

„De-a lungul anilor, UE a făcut progrese în ceea ce priveşte egalitatea de gen. Ne dăm seama însă că nu este suficient, iar ceea ce am obţinut este fragil. În prezent, numai Suedia, cu un scor de peste 80 de puncte în Indice, se apropie cel mai mult de egalitatea de gen. Suedia reprezintă însă 2% din populaţia UE. Va exista întotdeauna o scuză pentru a reduce prioritatea activităţilor privind egalitatea de gen. Nu putem permite să se întâmple acest lucru. Trebuie să acţionăm acum. Împreună, la toate nivelurile. Şi trebuie să sărbătorim victoriile. Indiferent de cât de mici sau mari”, a indicat directoarea EIGE, Carlien Scheele.

Raportul semnalează, printre altele, că „mai sunt încă inegalităţi între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte activităţile de îngrijire neremunerate”, însă „disparitatea de gen pentru aceste activităţi este în scădere”. „Dar nu pentru că bărbaţii se implică mai mult în activităţile de îngrijire, ci pentru că femeile fac mai puţin. Tehnologiile de asistenţă, serviciile de livrare la domiciliu sau rata mai mare de ocupare a femeilor s-ar putea să fi contribuit la această schimbare”, observă autorii raportului, care o citează în text pe laureata din acest an a Premiului Nobel pentru economie, americana Claudia Goldin, care spune că „nu vom avea egalitate de gen până nu avem şi echitate în cuplu”.

În ce priveşte mediul economic, „cotele de gen legiferate în opt state membre ale UE au contribuit la eliminarea obstacolelor invizibile din companii, plasând mai multe femei în posturi de conducere”, situaţie care este şi un rezultat al directivei europene privind echilibrul de gen în consiliile de administraţie ale societăţilor aprobată
anul trecut.

„Pentru prima dată în 10 ani, numărul de femei în parlamente şi în consiliile de administraţie a ajuns la acelaşi nivel, de 33 %”, remarcă respectivul institut european pentru egalitate de gen, care doreşte creşterea acestui procent şi creşterea ponderii femeilor inclusiv în viitorul parlament european.

Acelaşi raport susţine, în schimb, că „segregarea de gen pe piaţa muncii nu s-a schimbat deloc” şi este la fel ca acum 10 ani. „Femeile nu sunt atât de implicate cât ar putea fi. Ele recuperează pas cu pas decalajul în ce priveşte locurile de muncă în ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică (STIM), dar ponderea bărbaţilor în ocupaţiile din educaţie, sănătate şi asistenţă socială este neschimbată. Tranziţia verde nu numai că va crea cererea de competenţe STIM, ci va crea şi noi cerinţe în sectorul îngrijirii, în care este penurie de forţă de muncă”, se arată în text.

„Indicele egalităţii de gen din acest an arată că progresele sunt posibile, dar rămân fragile dacă nu sunt susţinute de măsuri în toate aspectele vieţii şi în toate statele membre ale UE”, concluzionează raportul.

Progresele evidenţiate de acesta au fost salutate de Comisia Europeană. „Vedem progresul cel mai semnificativ către egalitatea de gen în UE în ultimii zece ani. Aceasta demonstrează că acţiunea legislativă funcţionează. Totuşi, rămân multe de făcut, de exemplu, pentru abordarea decalajului salarial şi a violenţei de gen”, a indicat vicepreşedinta pentru Valori şi Transparenţă a Comisiei Europene, Vera Jourova.

Aceasta şi comisarul european pentru Egalitate, Helena Dalli, au cerut Parlamentului European şi statelor UE „un acord constructiv” asupra propunerii legislative a Comisiei Europene pentru combaterea violenţei de gen.

Luna aceasta a intrat în vigoare în UE Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice (cunoscută şi sub numele de Convenţia de la Istanbul), după ce Curtea de Justiţie a UE (CJUE) a fost de acord cu cererea Comisiei Europene ca aderarea UE ca bloc la această convenţie să nu mai necesite votul unanim al statelor membre, dintre care şapte (Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Letonia, Lituania şi Polonia) se împotrivesc respectivei convenţii întrucât consideră că ea promovează ideologia de gen.

Totuşi, convenţia va avea în UE o aplicare limitată la domeniile asupra cărora blocul comunitar are competenţă exclusivă, în cazul de faţă cooperarea judiciară în materie penală şi politica de azil pentru migranţi, aşadar statele membre care nu au aderat la ea cu titlu individual vor fi scutite de unele obligaţii cuprinse în document, însă vor fi obligate să efectuează schimbări legislative impuse de aderarea UE ca bloc la convenţie.

În baza acestei convenţii, Comisia Europeană a prezentat anul trecut un proiect de directivă prin care urmăreşte să unifice definiţia delictului de viol în toate cele 27 de state membre ale UE, în sensul ca orice raport sexual ”neconsimţit” să fie considerat viol, fără a mai fi nevoie de dovedirea ameninţării sau a folosirii forţei, aşa cum au procedat Spania şi, înaintea ei, Suedia. Aceasta din urmă a adoptat în 2018, sub influenţa mişcării feministe #MeToo, o lege ce instituie consimţământul explicit pentru un act sexual, lege care a condus la o creştere a condamnărilor penale pentru viol.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI