DUMINICĂ: Lansare de carte la Teiuș – „Personalităţi aproape uitate: Gheorghe Popa de Teiuş (1824-1867) şi familia sa, în viziunea lui Traian Terebenţiu (1927) şi cea actuală”

Duminică, 28 august, la Casa de Cultură din Teiuș va avea loc o lansare de carte a autorilor Cristian Florin Bota și Gabriela Mircea. Este vorba despre volumul „Personalităţi aproape uitate: Gheorghe Popa de Teiuş (1824-1867) şi familia sa, în viziunea lui Traian Terebenţiu (1927) şi cea actuală”. Evenimentul se va desfășura cu începere de la ora 12.40.

Vă prezentăm mai jos nota introductivă a cărții, realizată de primarul orașului Teiuș, dr. ing. Mirel Vasile Hălălai.

”În mod natural, când ni s-a prezentat posibilitatea editării unei astfel de lucrări, cum este cea de faţă, realizând cât de importantă pentru modelarea spirituală a actualilor locuitori ai oraşului Teiuş poate fi o astfel de apariţie editorială, înnoitoare (care prin noutatea configurării tematice poate stârni interesul cititorilor şi poate educa dintr-un punct de vedere insolit un public deosebit de larg şi divers, inclusiv ca eşantioane de vârstă sau poziţionare socială, ca îndeletniciri, preocupăti, orizont cultural, sensibilitate civică sau individuală etc.), acordul nostru de principiu a survenit fără nici o reţinere.

La aceasta a contribuit desigur mai vechea noastră colaborare, pe teme cultural-spirituale, fructuoasă, cu domnul Cristian Florin Bota, prim autor al acestui interesant, ca viziune, volum, pe care, iată, am considerat necesar să îl sprijinim – a câta oară îi acordăm credit acestui autor? –  pentru a vedea lumina zilei.

Locuitor al Teiuşului, economist de profesie, cunoscut publicului local prin apariţiile sale editoriale deosebit de agreate de ceilalţi locuitori ai acestei străvechi aşezări din inima Ardealului, care este Teiuşul, domnul Cristian Florin Bota se bucură de încrederea şi susţinerea noastră plenară, mai ales după ce, tot cu concursul nostru, sau al predecesorilor noştri şi al consiliului local al oraşului, a editat alte cărţi dedicate trecutului, deosebit de bogat, al acestei aşezări de referinţă, în care şi noi locuim, ca: Teiuşul de odinioară (2009, 2012); Colecţii şi colecţionari. Oameni şi locuri din Judeţul Alba. Colecţia Cristian Florin Bota (în colaborare cu Horia Ciugudean şi Ionela Mircea; 2011, 2015) – în cadrul căreia sunt valorificate şi vechi ilustrate, încărcate de istorie ale localităţii noastre; O cronologie a caselor de ajutor recirpoc din România (2013) – în cadrul căreia este reliefată şi activitatea de C. A. R. de la Teiuş, de-a lungul timpului, în mod cu totul remarcabil; Teiuş, gara amintirilor (în colaborare cu Valentin Ivănescu şi Marcel Oţoiu, 2014) – lucrare care a avut curajul să atace şi problematica istoriei feroviare a Teiuşului, în context naţional; O schiţă de istorie a Teiuşului. Cronologie. Secolele XIII-XXI (2015, 2016) şi creaţia domniei sale conţine şi o serie de alte şi alte lucrări, de specialitate, sau de popularizare a culturii şi istoriei de pe teritoriul Judeţului Alba etc.

Nu mai reamintesc activitatea domniei sale în calitate de preşedinte al despărţământului Teiuş-Stremţ „Ioan Neagoe” al Astrei, deosebit de susţinută şi dedicată publicului receptor din zona noastră etc.

De data acesta domnul Cristian Bota, doctorand al Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, în colaborare cu doamna dr. Gabriela Mircea, ne-a solicitat sprijinul pentru editarea unei lucrări de popularizare a unor prea punţin cunoscute realităţi istorice legate de zona Teiuş-Stremţ, respectiv pe tema biografiei marelui luptător naţional Gheorghe Popa de Teiuş, din zona vechiului Partium (Galşa, Oradea, Arad etc.), a cărui familie a primit titlu şi confirmare de nobleţe cu particula „de Teiuş” şi a altor membri de vază ai acestei ilustre familii, unii strămutaţi ulterior, din nou în apropierea Ineului (respectiv, în principal, la Galşa), de unde veniseră în secolul al XVII-lea la Teiuş, alţii rămaşi să vieţuiască pe mai departe în aceeaşi zonă, a noastră, în care au fost împroprietăriţi, printr-o diplomă princiară din 1665, respectiv în perimetrul târgului Teiuş şi al „teritoriului” său, care se întindea şi înspre hotarul vechii aşezări Stremţ (sau Diod, cum era cunoscută în vechile documente) etc.

Desigur, conţinutul tematic al acestui nou volum, propus de domnul Cristian Florin Bota, în colaborare cu doamna Gabriela Mircea, şi calitatea lucrărilor anterioare ale celui dintâi menţionat, referitoare la Teiuş, ne-au determinat să nu avem nici cea mai mică reţinere, în a-i acorda, în continuare, girul nostru şi susţinerea integrală, din punctul nostru de vedere, de care avea nevoie.

Acordăm acest sprijin pentru a se putea face publice rezultatele deosebit de interesante şi înnoitoare, din punctul de vedere al cunoaşterii trecutului istoric, uneori palpitant, oricum reînviat într-o manieră originală, al acestei străvechi şi încercate localităţi, care a fost Teiuşul, propuse de autorii lucrării de faţă, cu convingerea că contribuim la educarea, îmbogăţirea spirituală şi delectarea prin cunoaştere aprofundată a istoriei locale, a publicului larg din zona Teiuş-Stremţ şi nu numai a sa, ci, chiar şi a specialiştilor (care pot găsi în lucrarea de faţă puncte de sprijin pentru cercetări istorice ulterioare) şi a unui public mai larg, la nivel naţional.

Această cunoaştere aprofundată a rădăcinilor noastre istorice va servi la modelarea interioară şi la consolidarea spiritului civic local, la cultivarea mândriei fireşti, că suntem urmaşii unor strămoşi exemplari, care, iată, au locuit, pe aceste coordonate spaţiale, înaintea noastră şi care pot consitui pentru noi modele demne de a fi urmate.

Totodată, cunoştinţele istorice, mai noi sau mai vechi, oricum reinterpretate într-o manieră înnoitoare, care reîmprostătează istoria şi o servesc, proaspătă, publicului amator de aşa ceva, puse, sau doar repuse, în circuit istoric actual de către cei doi autori amintiţi, au o respiraţie mai înaltă, dincolo de orizontul lor local, contribuind la mai buna cunoaştere, în general, la nivel naţional, a istoriei noastre, aşa cum reiese ea din surse bibliografice şi istorice, unele aproape uitate, sau din documente inedite, popularizate în premieră prin paginile acestei lucrări.

Iată de ce şi de data aceasta sprijinul nostru a fost integral şi de ce avem speranţa, deplină, că efortul nostru şi al autorilor, va avea efectul public scontat.

Îi felicităm pe autori şi aşteptăm, cu real interes, apariţia lucrării, pentru a o putea dărui, din nou – a nu mai ştim a câta oară – , locuitorilor oraşului Teiuş, ca un dar spiritual important, modelator de conştiinţe şi de justificată mândrie locală, pentru că oamenii actuali pot fi mai buni, doar dacă nu îşi uită trecutul realmente glorios şi plin de semnificaţii, pe care l-au avut, dar care este tot mai mult uitat, în special în vremurile actuale, când totul pare a se schimba vertiginos în jurul nostru (şi nu întotdeauna înspre bine).

Şi, pe baza acestui volum, putem şi noi, cu reală mândrie, afirma, că suntem urmaşi atât ai lui Gheorghe de Popa de Teiuş (contemporan al lui Avram Iancu), personalitate politică remarcabilă a vremii sale, cu vederi democratice şi naţionale progresiste, cât şi ai altor membri de vază ai acestei ilustre familii, rămaşi în continuare la Teiuş – Stremţ, dintre care se detaşează îndeosebi figura luminoasă, de slujitor al Bisericii Greco-Catolice a Blajului, a lui Iacob Popa, evocat, în mod special, ca termen de comparaţie biografică, în paginile lucrării de faţă, tocmai pentru a se pune în altă lumină, decât până acum, chipul celui menţionat îndeosebi prin intermediul lucrării de faţă.

Astfel, autorii volumului ne reînvie chipuri de luptători naţionali, remarcabili (şi contribuţia nemijlocită, practică, a lui Iacob Popa la realizarea României Mari a fost realmente importantă şi memorabilă etc.), oarecum uitate, nu atât la nivelul cunoaşterii istorice naţionale, ci, îndeosebi, la nivelul cunoaşterii locale, respectiv la cel al contemporanilor noştri trăitori în vremurile de acum la Teiuş şi Stremţ, unde în chip neîndoielnic strămoşii lui Gheorghe Popa de Teiuş (1824-1867) au trăit o vreme, ca rudele sale colaterale să îşi continue existenţa aici, pe aceste locuri, până în vremurile apropiate nouă.

Şi, desigur, ar fi deosebit de necesar şi util ca arborele genealogic al acestei ilustre familii nobile de români, din Teiuş, să poată fi refăcut (reconstituit) şi adus până la ziua de acum, pentru că urmaşi ai celor menţionaţi mai pot fi (probabil) reperaţi printre concetăţenii noştri, ceea ce este, în mod cert, motiv de suplimentară mândrie locală”.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI