DUMINICĂ| Filarmonica din Chişinău, cu „Muzica Popoarelor Europei”, pe scenă la Alba Iulia: Unire prin muzică sau ce bine sună înfrăţirea!

Înfrăţirea dintre Alba Iulia, Cealaltă Capitală a României, şi capitala Republicii Moldova se regăseste an de an, în zeci de forme. Nici anul acesta, de 1 Decembrie, nu face excepţie. Unul dintre momentele de gală ale Festivalului De România, ediţia 2014, poartă semnătura muzicienilor Filarmonicii Nationale “Serghei Lunchevici” din Chişinau, care au răspuns entuziaşti invitaţiei lansate de municipalitatea din Alba Iulia.

Un număr de 60 de muzicieni talentaţi din orchestră simfonică a Filarmonicii din Chişinău sunt gata să dea o notă specială, de gală, sărbătorii tuturor românilor de la Alba Iulia. Un spectacol original, Muzica Popoarelor Europei, îi va purta pe cei prezenţi duminică, 30 noiembrie,  în sala Casei de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia, prin zone şi influente culturale diferite, unite sub bagheta magică a muzicii.

Spectacolul este programat pentru ora 20:00, iar intrarea este liberă. Invitaţiile se pot ridica de miercuri, 26 noiembrie, de la Agenţia de bilete a Casei de Cultură a Sindicatelor Albă Iulia.

“La noi, în Alba Iulia, înfrăţirea, indiferent că e vorba de Chişinău sau Arnsberg, nu e doar de palmares. Încercăm şi pot să spun că de cele mai multe ori şi reuşim să dăm forme dintre cele mai concrete şi diverse acestei noţiuni de oraşe înfrăţite. Mă bucur să-i avem, anul acesta, în Festival de România, pe cei mai dragi dintre cei cu care Alba Iulia s-a înfrăţit. Ei sunt, la propriu, fraţii noştri de peste Prut, ne leagă aceeaşi limbă, aceleaşi valori şi aceeaşi dorinţă de a ne depăşi condiţia şi de a deveni două oraşe cu adevărat europene”, a declarat Mircea Hava, primarul municipiului Alba Iulia.

Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei noastre ce simbolizează nu doar unirea tuturor românilor într-un singur stat naţional, ci şi victoria mirifică a unei naţiuni. În acest sens, evenimentul Muzica popoarelor Europei, vine să omagieze această zi importantă pentru istoria României,  printr-un şir de concerte menite să readucă cu plenitudine prin muzică spiritul naţional al unui neam şi să contureze  aspiraţiile noastre comune de conveţuire în marea familie Europeană.

Programul muzical va cuprinde creaţii celebre, marcante şi reprezentative pentru cultura naţională ungară, germană, cehă, franceză, spaniolă, semnate de B. Bartok, J. Strauss, B. Smetana, G. Bizeţ, J. Gimenez, cât şi lucrări apartenente compozitorilor români: faimoasa Rapsodie Română nr.1 scrisă de marele G. Enescu,  2 fragmente din Suita Riturile primăverii de Gh. Ciobanu şi Suita bazată pe melodiile folclorice Apel de bucium, Hora şi chindia, Ciocârlia, în aranjament pentru orchestră simfonică şi nai.

Despre dirijor
Încă de la debutul carierei sale dirijorale, Mihail Agafiţa a fost apreciat pentru personalitatea şi talentul său artistic, pentru forţa şi sensibilitatea interpretării operelor muzicale, precum şi pentru tehnica dirijorală impecabilă care i-a permis reproducerea fidelă a particularităţilor stilistice inerente fiecărei creaţii abordate. Valoros reprezentant al tinerei generaţii de dirijori din R. Moldova, Mihail Agafița a susținut în decursul a 20 ani, circa 500 concerte simfonice şi spectacole de operă şi balet alături de colective din România, Republica Moldova, Spania, Finlanda, SUA, Rusia, Ucraina şi Belarus, precum şi diverse turnee în Grecia, Portugalia, Italia, Franţa, Malta, Tunisia. Absolvent al Universității Naţionale de Muzică din Bucureşti la clasa de dirijat al distinsului profesor Dumitru Goia, acesta își perfecţionează măiestria la cursurile susţinute de reputatul dirijor Patrick Strub, Germania. Mihail Agafiţa participă la prestigioase festivaluri internaţionale de muzică, unde prestaţia să dirijorală este întâmpinată cu entuziasm de public şi apreciată la superlativ de către mass-media.   Colaborează cu personalităţi de renume ale lumii muzicale. Între anii 2009 – 2013 este Dirijor Permanent al Filarmonicii “Transilvania” din Cluj, iar din 2013 e Prim-dirijor şi director artistic al Orchestrei Simfonice a Filarmonicii Naționale S. Lunchevici din Chișinău.

Despre solist
Virtuosul naist Marin Gheras originar din or. Herța, R. Moldova, este un important reprezentant al culturii muzicale din R. Moldova. Discipol al  reputatului  Ion Negură,  pe parcursul carierei sale artistice a  susținut zeci de spectacole și concerte,  prezentând creații din muzica clasică dar și din cea populară în numeroase țări ale lumii printre care: România, Germania, Franța, Spania, Rusia, Turcia,  China, SUA, Franţa, Polonia, Rusia, Ucraina, ș.a. Marin Gheras a colaborat cu toate orchestrele din R. Moldova dar şi cu orchestre de peste hotare. Solist în Orchestră Municipală de Muzică Populară a fraților Advahov, prim-dirijor al Orchestrei Ansamblului Național Academic de Dansuri Populare Joc, colaborează  cu trupa Provincialii din România și cu compozitorii Boris Dubosarschi, Gheorghe Mustea, Liviu Știrbu.

Despre repertoriu

Gh. Ciobanu – fragmente din Suita Riturile primăverii

Entrée  și Dans cu focuri pe zăpadă reprezintă primele două piese din Suita Baletului Riturile primăverii, scrisă în 2010 de compozitorul Gh. Ciobanu. Întreaga creație este concepută în tradiția postmodernă și realizează  un quasi dialog cu lucrări ale compozitorilor  I. Stravinski, B. Bartok, G. Enescu. În acest sens se evidenţiază particularităţile genurilor muzicii de popularitate și muzicii de inspiraţie folclorică. Ritmul este cel care dezvoltă ideea ritualului ce străbate întreaga compoziţie. Reprezentările imagistice, ritul în ciclurile sale, simbolurile, arhetipurile, ancorate în vestigiile ancestralului – totul este coordonat şi se supune în drama muzicală jocului asociativ cu pattern-uri, coagulate în structuri ritmico-modale.

B. Bartok – Dansuri Românești (în variantă pentru nai)

Dansurile românești semnate de compozitorul maghiar B. Bartok au fost scrise  în 1915, inițial pentru pian iar mai apoi și pentru orchestră. Acestea au la bază 6 melodii transilvănene Jocul cu bâta,  Brâul, Pe loc, Buciumeana, Poarga românească, Mărunțel. În mare măsură limbajul  muzical al lucrării este tributar vechiului dans popular țărănesc, cu structuri arhaice și acorduri ambigue tonal, pe care compozitorul le asimilează în această creație  ce relevează  spiritul poporului român.

B. Smetana – Poemul simfonic Vltava
(Má Vlast Moldau)

Primul muzician al școlii naționale cehe este B. Smetana. În toată lumea sunt cunoscute cele 6 poeme simfonice încadrate în ciclul simfonic  Patria mea. Acest ciclu scris între anii 1874-1879 și  dedicat orașului Praga, are un  caracter național și este un adevărat imn închinat țării sale. Conține  tablouri inspirate din viața poporului ceh, piesajele patriei și istoria ei reală și legendară. Poemul simfonic Vltava, al II-lea din cele 6,  prin melodia caldă, unduitoare, ne face să urmărim apele fluviului Vltava, de la izvoarele lui coborâtoare din creștetul munților, zvârcolirile sale prin cascadele Sf. Ion și până la intrarea în Praga – o descriere minunată cu mijloace sonore, a priveliștilor și a ținutului patriei compozitorului.

J. Gimenez – Intermezzo din La boda de Luis Alonso

Operetta La boda de Luis Alonso scrisă în genul de zarzuela (gen originar din Spania, apărut în sec. XVII, un echivalent al operei buffa italiene), semnată de compozitorul spaniol J. Gimenez, pe libretul lui Javier de Burgos, este una din cea mai reprezentativă creație a compozitorului. Pentru prima dată a fost interpretată la 27 ianuarie 1897 la Teatrul din Madrid, cunoscând un grandios succes.

Suită din piese din tezaurul folcloric românesc în aranjament pentru orchestră simfonică şi nai

Suita pentru orchestră simfonică și nai, în aranjament de Gh. Șevcișin, are la bază câteva melodii folclorice: Apel de bucium; Hora şi chindia; Ciocârlia. Valorificând și promovând tezaurului folcloric românesc, suita aduce o nouă sevă în creația muzicală.  Acesta a fost interpretată pe mai multe scene ale Europei,  înregistrând de fiece dată un  mare succes, fiind apreciată de public la superlativ.

G. Bizeţ – Uvertura din Opera Carmen

Celebră operă Carmen  scrisă de compozitorul francez G. Bizeţ pe un libret de H. Meilhac și L. Halévy, după nuvela lui P. Mérimée, este una din cele mai fascinante creații a acestui gen, cu toate că apariția ei provocase un mare scandal public. Cu această creație scrisă în 1875, Bizeţ crează un nou tip de dramă muzicală realistă, devenind promotorul operei realiste. Opera Carmen  se distinge prin extraordinara noutate a dezvoltării muzicale și scenice, a melodicității, a cărei predominare ușurează accesibilitatea și înțelegerea conținutului de idei.

J. Strauss – Valsul Vocile primăverii, op. 410;

Polkă Schnell Tunet şi fulger, op. 324

Lucrările compozitorului austriac J. Strauss sunt considerate a fi chintesența muzicii vieneze, ce a influențat într-o manieră imposibil de neglijat muzica lui G. Mahler, M. Ravel, A. Berg, și altor compozitori ce i-au adus omagiul. Valsul Vocile Primăverii și Polkca Tunet şi fulger reprezintă adevărate perle ale creației compozitorului.

F. Liszt – Rapsodia Ungară nr. 2
(pentru nai solo, în aranjament de B. Dubosarschi)

Cele 20 de rapsodii scrise de Liszt într-un stil pianistic strălucitor, dau viață melodiilor populare, constituind prin bogăția ritmurilor și melodiilor  o adevărată  arhivă folclorică a muzicii populare. Compusă în 1847, Rapsodia Ungară nr. 2 a fost publicată pentru prima dată în 1851, iar succesul ei imediat a dus la apariția unei noi variante, orchestrale. Prin această lucrare Liszt valorifică repertoriul lăutăresc maghiar, acest lucru constituind un semn de merit al compozitorului, în ce privește asigurarea bazei naționale. a creației sale.

G. Enescu – Rapsodia Română nr. 1

Cele două Rapsodii Române, scrise la doar 21 de ani între 1901-1902, denotă importanța folclorului și rolul pitoresc al acestuia. Celebritatea internaţională a lui George Enescu se datorează în special acestor rapsodii. Caracterul exotic,  precum şi dinamismul, frumuseţea melodică şi mai ales orchestraţia spectaculoasă au făcut ca aceste piese să intre repede în repertoriul marilor orchestre şi să fie interpretate în toate colțurile lumii. Rapsodiile lui Enescu sunt emblema  unui întreg popor întrucât fondul muzical al acestora reprezintă o serie de melodii folclorice populare românești.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI