Deputatul Corneliu Olar solicită pentru parlamentari dreptul şi la iniţiativă legislativă locală

Aderarea României la Uniunea Europeană presupune o adaptare permanentă a cadrului legislativ românesc în toate domeniile cu cel din UE, în mod deosebit în domeniul administraţiei publice locale. În acest domeniu, se instituie explicit o nouă abordare a sistemului relaţional între actorii implicaţi, prin modificările aduse Legii 215/2001 privind administraţia publică locală, urmărindu-se un sistem coerent de coordonare interinstituţională atât în relaţiile dintre instituţiile naţionale şi cele regionale cât şi între autorităţile locale şi cele cu reprezentare naţională la nivel local. În acest sens, prin introducerea alegerii prin vot uninominal pe colegii electorale strict delimitate teritorial a deputaţilor şi senatorilor în Parlamentul României, preocupările legislative ale acestora s-au apropiat foarte mult de comunitaţile locale şi problemele acestora din cadrul colegiilor în care au fost aleşi fiecare. În acest sens, deputatul de Alba, Corneliu Olar, alături de alţi câţiva deputaţi din Parlamentul României, a depus recent la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor o iniţiativă legislativă de modificare a articolelor 45 şi 97 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 în sensul acordării dreptului la iniţiativă şi parlamentarilor pentru proiectele de hotărâri ale consiliilor locale sau consiliilor judeţene.
În expunerea de motive a acestei iniţiative legislative se precizează între altele: „Acordarea acestui drept deputaţilor şi senatorilor îşi are raţiunea în dreptul la iniţiativă a cetăţenilor. Astfel, dacă cetăţenii pot propune consiliilor locale şi consiliilor judeţene pe a căror rază domiciliază, spre dezbatere şi adoptare, proiecte de hotărâri dacă acestea sunt susţinute prin semnături de cel puţin 5 la sută din populaţia cu drept de vot a unităţii administrativ-teritoriale respective, cu atât mai mult parlamentarii, în virtutea mandatului reprezentativ pe care îl au, trebuie să aibă şi ei dreptul la iniţiativă. Astfel, practic, parlamentarii sunt puşi într-o situaţie de inferioritate, în momentul de faţă ei neavând, în calitate de parlamentari, nici măcar drepturile conferite de lege oricărui cetăţean. De asemenea, experienţa acumulată în domeniul legislativ în Parlamentul României şi logistica pe care o au la dispoziţie este încă un argument în plus pentru acordarea dreptului la iniţiativă.(…) Prin intermediul cabinetelor parlamentare, deputaţii şi senatorii menţin comunicarea permanentă cu cetăţenii din colegiu şi trebuie să asigure, pe parcursul mandatului, deschiderea către nevoile şi problemele existente, urmărind îmbunătăţirea calităţii vieţii de zi cu zi a cetăţenilor. Nu de puţine ori se întâmplă ca cetăţenii dintr-un colegiu să-i solicite parlamentarului implicarea şi în problemele de interes local, asimilând funcţiei de parlamentar puterea de legiferare şi în consiliile locale sau judeţene, nu numai în Parlament. Nu în ultimul rând, acordarea dreptului la iniţiativă parlamentarilor pentru proiectele de hotărâri ale consiliilor locale sau Consiliului judeţean se constituie într-un real sprijin pentru primari sau pentru preşedinţii consiliilor judeţene, parlamentarii de multe ori având o comunicare mai bună şi o legătură mai strânsă cu cetăţenii din colegiu chiar decât unii reprezentanţi ai autorităţilor publice locale”.
Iată în continuare şi textul proiectului de lege depus la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor:
Tinu MATEŞ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI