Cupru Min SA Abrud se luptă în justiție cu ANAF pentru o redevență suplimentară către bugetul de stat: Câți bani ar avea de dat compania minieră

Cupru Min SA Abrud se luptă în justiție cu ANAF pentru o redevență suplimentară către bugetul de stat: Câți bani ar avea de dat compania minieră

Compania minieră de stat Cupru Min SA Abrud încearcă să scape, prin intermediul unui proces intentat Ministerului de Finanțe și ANAF, de plata unei redevențe suplimentare către bugetul de stat în valoare de 7.615.083 de lei.

Suma este aferentă activității din perioada 2016 – 2020 și a fost stabilită în urma unui control efectuat de ANAF, la sediul societății, în anul 2022. Curpu Min Abrud a contestat actul administrativ de impunere emis de Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili la Curtea de Apel Alba Iulia. Instanța de fond a respins, în aprilie 2024, acțiunea societății miniere, care a contestat hotărârea la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Potrivit actului administrativ emis de ANAF, societatea a calculat eronat taxa de redevenţă datorată bugetului de stat astfel: procentul utilizat pentru calculul redevenţei miniere datorată pentru concentratul de cupru a fost de 4%, iar pentru calculul redevenţei miniere datorate pentru andezit și calcar s-a utilizat valoarea de 0,35 euro/unitate de producţie înregistrată, în condiţiile în care legislaţia în vigoare prevedea un procent pentru calculul redevenţei miniere datorate pentru concentratul de cupru de 5%, iar pentru calculul redevenţei miniere datorată pentru andezit și calcar 0,4375 euro/unitate de producţie înregistrată.

Citește și: Accidentul de la cariera Roșia Poieni: Care este starea bărbatului rănit. Precizările Cupru Min Abrud – Vehiculul răsturnat nu avea defecțiuni

„După intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 102/2013, A.N.R.M. a comunicat un model pentru încheierea ulterioară a unui act adiţional la contractul de exploatare (Anexa 1), care ar fi urmat să poarte nr. 5, draft în baza căruia se solicita majorarea redevenței miniere la 5% din valoarea producţiei miniere și 0,4375 euro/tona de producţie minieră de calcar industrial și andezit.

Prin adresa nr. 3845/25.07.2014 s-a comunicat refuzul motivat de a încheia Actul adiţional nr. 5, arătând, în esenţă, că modificarea Licenţei de exploatare este permisă de Legea nr. 85/2003 doar cu acordul ambelor părți, astfel că valoarea redevenței miniere nu poate fi majorată în mod unilateral. Având în vedere lipsa unui răspuns din partea A.N.R.M., s-a revenit prin Adresa nr. 1460/24.12.2014, prin care a retransmis refuzul reclamantei motivat de a semna Actul adiţional nr. 5, menţionând că nu a primit răspunsul autorității cu privire la această situaţie”, se precizează în acțiunea celor de la Cupru Min SA.

Ulterior, a avut loc controlul inspectorilor fiscali care au stabilit obligarea societății la plata sumei de 7,6 milioane de lei.

”Absurditatea raţionamentului organelor fiscale este subliniată și de faptul că nu există nicio dispoziţie legală – specială sau generală – pe baza căreia să se poată reține, așa cum greşit s-a concluzionat din cuprinsul actelor administrative atacate în cauză, că un act normativ intrat în vigoare după încheierea unei convenţii are aptitudinea de a interveni în înţelegerea părților și de a stabili obligaţii corelative suplimentare sau mai oneroase în sarcina uneia dintre părți.

Organul fiscal nu are atribuţii jurisdicționale pentru a da consecinţe juridice refuzului de a încheia actul adițional de majorare a redevenței miniere, în sensul de a stabili dacă acesta este sau nu este nejustificat, și, cu atât mai puţin, de a suplini consimţământul titularului licenţei de exploatare. Aceste atribuţii aparţin exclusiv instanţelor judecătoreşti, iar A.N.R.M. avea posibilitatea de a formula o cerere de chemare în judecată în acest scop, investind instanţa de judecată competentă cu pretenţii concrete”, au mai susținut cei de la compania minieră cu sediul în Abrud.

Statul poate impune unilateral valoarea redevenței

Instanța de la Curtea de Apel a stabilit, însă, că societatea trebuie să plătească contravaloarea redevenței miniere restante. „(…) Atât redevențele nou instituite prin OUG nr. 102/2013 cât și cuantumul actualizat al redevențelor se aplică tuturor redevențelor încasate de organul fiscal indiferent de data încheierii contractului de concesiune (anterior și/sau ulterior intrării în vigoare a OUG 102/2013), întrucât valoarea redevenței reprezintă parte reglementată a contractului de concesiune. (…) Autoritatea publică are dreptul de a modifica în mod unilateral partea reglementată a contractului de concesiune, respectiv contravaloarea redevenței datorate de către reclamantă ca urmare a intervenirii legislative reprezentată de OUG 102/2013.

Sub acest aspect, Curtea reține că obligația de plată a redevenței în cuantum de 5% aplicată conform prevederilor art. 45 alin. (1) lit) a și 0,4375 euro aplicată potrivit art. 45 alin. (1) lit) a survenit ca urmare a semnării actului adițional nr. 5, respectiv ca urmare a exercitării dreptului de a modifica unilateral contractul de concesiune în ceea ce privește partea reglementată”, se precizează în hotărârea instanței. Judecătorul a mai reținut că, în cazul licenţelor încheiate înainte de intrarea în vigoare a OUG nr. 102/2013, titularii licenţelor şi autoritatea publică competentă au obligaţia ca, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei, să încheie acte adiţionale la licenţele de exploatare.

„Curtea constată că valoarea redevenţelor miniere a fost stabilită întotdeauna de legiuitor, nefiind lăsată spre negociere părţilor. Ca atare, este corectă susţinerea pârâtelor, în sensul că aplicarea modificărilor aduse condiţiilor concesiunii miniere nu este lăsată de legiuitor la dispoziţia părţilor contractante, astfel încât acestea să hotărască dacă aplică sau nu pentru viitor noile cote privind redevenţele miniere”, se mai susține în hotărâre.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI