Cum crește populația județului Alba, de fiecare dată când sunt alegeri, deși în realitate suntem tot mai puțini

Județul Alba a ajuns să aibă cu 40.000 mai mulți locuitori cu drept de vot decât datele oficiale din ultimul recensământ al populației.

Dacă la nivel individual tot mai mulți dintre noi nu mai știm cine suntem, sau cine am fost, nici la nivelul instituțiilor statului român nu se știe câți mai suntem, deși există instituții plătite să țină o evidență exactă a cetățenilor țării. Mai ales când vine vorba de cetățenii cu drept de vot.

Problema este una mai veche, un scandal pe această temă, generat de mini-recensământul persoanelor cu drept de vot de dinaintea referendumului din 2012, conducând la demisia ministrului de interene de la acea vreme, social-democratul Ioan Rus.

Dacă nu se știe câți suntem, se cunoaște în schimb ce ne dorim sau ceea ce ar vrea partidele să credem că ne dorim, făcându-se recensăminte și studii scumpe în acest sens, iar mesajele electorale politicienilor  se construiesc în funcție de acest lucru.

Astfel că la nivelul județului Alba, deși în urma prelucrărilor continue ale datelor culese la ultimul recensământ al populației numărul presoanelor peste 18 ani, respectiv cu drept de vot, este de 277.584, reprezentând 82,3 la sută din totalul populației de 341.479 – numărul total al alegătorilor din județ la alegerile europarlamentare din luna mai, înscriși pe listele de electorale permanente, este de 318.157, cu 1.754 mai mulți decât cei raportați de Biroul Electoral Județean la alegerile parlamentare din decembrie 2012 și cu peste 40.000 mai mulți decât figurează în cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS).

Astfel, populația județului variază atât natural cât și artificial, în funcție de interese. Situația se reflectă în toată țara. Interesul național ar putea fi păstrarea numărului actual de europarlamentari, de 32, România pierzând deja un post de europarlamentar din cauza Tratatului de la Lisabona. Numărul membrilor Parlamentului CE este raportat la populația totală a României, la fel și cunatumul fondurilor europene, dar și contribuția financiară a României la bugetul Uniunii Europene.

Bine sau rău, adevăr sau exagerare, nu facem decât să semnalăm anumite neconcordanțe, cu convingerea că instituțiile statului își vor îmbunătăți prestația iar statul va continua să se întărească.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI