Campanie reușită de promovare anticei cetăți dacice ,,Singidava”

Campanie reușită de promovare anticei cetăți dacice ,,Singidava”

Joi, 19 iulie, Grupul de reconstituire istorică ,,Dacii Singidavei ”a ieșit pe străzile orașului Cugir, într-o campanie de promovare a unei activități care va avea loc sâmbătă, 20 iulie, pe platoul Cetate. Evenimentul, primul de acest fel organizat la nivel local, își propune promovarea Cetății ,,Singidava” din Cugir în rândul publicului amator, precum și în sânul comunității locale. Cetatea este un monument istoric cunoscut și apreciat în rândul specialiștilor.

Evenimentul organizat de Primăria, Consiliul Local și Centrul Cultural Cugir începe la ora 13.00, prin deschiderea taberelor și atelierelor meșteșugărești, în prezența ,,Dacii Singidavei” și Garda Apulum. De la ora 18.00, se desfășoară un ,,tur ghidat” la ,,Mormântul princiar”, iar de la ora 19.30 vor avea loc prezentări și demonstrații de tehnică militară daco – romană.  Programul continuă (de la ora 20.00), cu Dansuri antice  –  ,,Ielele Singidavei”, cu luptele de gladiatori (Luduș Apulensis) și cu ,,marea bătălie între daci și romani”.  Manifestarea se încheie la ora 21.30 cu ,,Rugul lui Zamolxe”

,,Singidava” este o cetate dacică situată pe dealul „Cetate” din zona orașului Cugir, pe culoarul Mureșului. Încă din 1868, pe acest loc s-a descoperit un tezaur compus din sute de monede de argint. Singidava este menţionată de Claudiu Ptolomeu (90-168), în „Îndreptarul geografic“, ca unul dintre „cele mai strălucite oraşe din Dacia“.

 În 1955 s-a găsit un alt tezaur, alcătuit dintr-un mare număr de monede greco-macedonene şi dacice (cca 2000 de piese).

Dealul Cetăţii, promontoriul ce domină oraşul de astăzi, are o excelentă poziţie strategică şi o bună fortificare naturală.

Istoricul Vasile Pârvan presupunea că la Cugir a existat un centru metalurgic dacic la fel ca la Sibişel şi Grădiştea de Munte, mărturie fiind şi locul numit Piatra Pleşii, de unde se extrăgea piatra de var, dar cel mai incontestabil fapt este tradiţia păstrată până în timpurile noastre, când la Cugir a prins viaţă cea mai mare Uzină Metalurgică din ţară.  Abia primele săpături din anul 1977 au oferit certitudini de un enorm interes, prin descoperirea necropolei cetăţii dacice.

Cel mai spectaculos s-a dovedit a fi aşa-numitului “mormânt princiar”, ce a aparţinut unui tarabostes local, cu vârsta în jurul a 35 de ani, probabil conducătorul unui trib din zona văii Cugirului. Războinicul a fost incinerat într-un car de paradă cu patru roţi, alături de care s-au găsit resturile incinerate a trei cai, dar şi numeroase obiecte realizate din fier, bronz, argint şi aur. Mormântul a fost datat într-o perioadă anterioară Regatului lui Burebista, la începutul secolului I înainte de Hristos.

În aceeaşi necropolă a fost cercetat şi un al doilea “mormânt princiar”, nu la fel de bogat, dar conţinând două săbii, o cămaşă de zale din fier şi obiecte de argint. Directorul general al Centrului Cultural Cugir, Diane Dobrean le transmite cugirenilor iubitori de istorie și nu doar lor, să participe în număr cât mai mare la acest eveniment de suflet, unde vor avea prilejul să ia parte la  un program divers ce cuprinde atât manifestări culturale şi ştiinţifice cât şi spectacole de reenactment, lupte între daci și romani, ateliere antice etc.   (C.P.)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI