Călin Potor: Acordul de Parteneriat propus de România pentru perioada 2014-2020, o şansă pentru dezvoltarea de care avem nevoie!

Declarație politică deputat Călin Potor:

“Stimaţi colegi, Acordul de Parteneriat dintre România şi Uniunea Europeană pentru perioada 2014 – 2020, prezentat astăzi în parlament de reprezentanţii Guvernului, ne-a arătat principalele direcţii de acţiune de cheltuire a fondurile europene destinate ţării noastre în următorii şase ani. Pentru ca România să-şi atingă ţintele fixate prin Strategia UE 2020, Guvernul a făcut o modificare importantă din punct de vedere instituţional, gestionarea banilor europeni în vederea optimizării absorbţiei  urmând să fie făcută de trei ministere. Astfel, Ministerul Fondurilor Europene se va ocupa de patru programe operaţionale: Infrastructura mare (transport, mediu și energie); Competitivitate (cercetare – dezvoltare, Agenda Digitală); Capital Uman şi Asistenţă Tehnică. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice va gestiona programele de dezvoltare regională, programele dedicate cooperării teritoriale europene şi programului Capacitate Administrativă. În fine, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va avea managementul programelor dedicate agriculturii, dezvoltării rurale, pescuitului şi acvaculturii.

Documentul prezentat azi în Camera Deputaţilor este structurat pe cinci mari tematici. Prima este Competitivitatea – Promovarea competitivităţii economice şi a dezvoltării locale, unde se va acorda o mare atenţie cercetării şi dezvoltării, activităţilor bazate pe cunoaştere, iar ţinta este ca în anul 2020 să ajungem, la fel ca toate celelalte state membre, ca investiţiile în cercetare, dezvoltare, inovare, făcute atât de stat, cât şi de sectorul privat, să reprezinte 2% din PIB. În anul 2011, ele se ridicau la valoarea a numai 0,48% din PIB. Obiectivele ţintite la capitolul competitivitate sunt consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice şi a inovării; îmbunătăţirea accesului, utilizării şi calităţii tehnologiilor informatice şi de comunicare; creşterea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului agricol şi a sectorului pescuitului şi acvaculturii. Nevoile identificate în Acord pentru creşterea Competitivităţii sunt: crearea unui mediu public de Cercetare – Dezvoltare mai compact şi mai modern, care să se concentreze pe nevoile economiei, schimbările sociale şi tehnologiile în care România are potenţial de clasă mondială, în  conformitate cu  principiile specializării inteligente şi pentru  a  creşte  gradul  de comercializare şi internalizare a cercetării;

promovarea unei culturi a antreprenoriatului şi inovării  în  întregul sistem  educaţional  şi  în companii.

La capitolul II „Oamenii şi societatea – Ameliorarea capitalului uman prin creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă și politici mai bune privind incluziunea socială şi educaţia”, se are în vedere eliminarea discrepanţelor existente în prezent legate de educaţie, sărăcie şi ocupare. Astfel, România trebuie să ajungă la un procent de ocupare de 75%, pentru grupa de vârstă 20 – 64 de ani. În 2012, procentul era de 63,8%. De asemenea, numărul copiilor care părăsesc şcoala la o vârstă mică trebuie să fie în 2020 mai mic de 11,3 %; în 2012 era de 17,4%. Numărul persoanelor expuse la riscul de sărăcie sau excludere să fie mai mic cu 580.000. Aici vor trebui rezolvate deficitul de forţă de muncă calificată, angajarea scăzută din mediul rural, ocuparea scăzută la femei şi persoane mai în vârstă, şi este nevoie de măsuri speciale pentru tineri.

La capitolul „Infrastructură – Dezvoltarea infrastructurii moderne pentru creştere şi locuri de muncă”, România are ca obiective creşterea economică, împiedicată în prezent de infrastructura subdezvoltată şi depăşită. Astfel, în perioada 2014-2020 se va aloca anual 2% din PIB pentru întreţinere şi proiecte de investiţii în sectorul transport. Principalele direcţii de dezvoltare sunt: îmbunătăţirea  accesibilităţii  României  şi  a  regiunilor şi  conectivităţii  acestora  cu  pieţele; îmbunătăţirea sustenabilitatea sistemului mixt de transport din România şi atractivităţii alternativelor la transportul rutier; îmbunătăţirea  şi  modernizarea  transportului  urban,  ţinându-se seama  de  decongestionarea aglomeraţiilor urbane.

La capitolul „Resursele – Optimizarea utilizării şi protecţiei resurselor naturale şi activelor”, ţintele fixate prin Strategia UE 2020 sunt reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (comparativ cu anul 1990), creşterea la 20% a ponderii energiei regenerabile în consumul final brut de energie şi creşterea cu 19% a eficienţei energetice.

Nu în ultimul rând, capitolul „Guvernanţa – Modernizarea şi consolidarea administraţiei naţionale şi a sistemului judiciar” are ca obiectiv reformarea  politicilor  publice,  îmbunătăţirea procesului  de  reglementare şi  guvernare, transparenţă  şi  accesibilitate  în  administraţia publică; creşterea eficienţei şi transparenţei şi scăderea birocraţiei în cadrul administraţiei publice; creşterea eficienţei, transparenţei, accesibilităţii şi consecvenţei sistemului judiciar etc.

Am enumerat doar câteva prevederi esenţiale din Acordul de parteneriat propus de România în vederea accesării fondurilor puse la dispoziţie de Uniunea Europeană în următorii şase ani. Să sperăm că actualul Guvern va corecta greşelile făcute de cele precedente în ceea ce priveşte absorbţia banilor europeni, şi vom avea capacitatea şi managementul optime pentru a cheltui un procent consistent, în beneficiul societăţii şi a românilor.”

Deputat PNL de Alba, CĂLIN POTOR

Declarație politică deputat Călin Potor:

“Stimaţi colegi, Acordul de Parteneriat dintre România şi Uniunea Europeană pentru perioada 2014 – 2020, prezentat astăzi în parlament de reprezentanţii Guvernului, ne-a arătat principalele direcţii de acţiune de cheltuire a fondurile europene destinate ţării noastre în următorii şase ani. Pentru ca România să-şi atingă ţintele fixate prin Strategia UE 2020, Guvernul a făcut o modificare importantă din punct de vedere instituţional, gestionarea banilor europeni în vederea optimizării absorbţiei  urmând să fie făcută de trei ministere. Astfel, Ministerul Fondurilor Europene se va ocupa de patru programe operaţionale: Infrastructura mare (transport, mediu și energie); Competitivitate (cercetare – dezvoltare, Agenda Digitală); Capital Uman şi Asistenţă Tehnică. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice va gestiona programele de dezvoltare regională, programele dedicate cooperării teritoriale europene şi programului Capacitate Administrativă. În fine, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va avea managementul programelor dedicate agriculturii, dezvoltării rurale, pescuitului şi acvaculturii.

Documentul prezentat azi în Camera Deputaţilor este structurat pe cinci mari tematici. Prima este Competitivitatea – Promovarea competitivităţii economice şi a dezvoltării locale, unde se va acorda o mare atenţie cercetării şi dezvoltării, activităţilor bazate pe cunoaştere, iar ţinta este ca în anul 2020 să ajungem, la fel ca toate celelalte state membre, ca investiţiile în cercetare, dezvoltare, inovare, făcute atât de stat, cât şi de sectorul privat, să reprezinte 2% din PIB. În anul 2011, ele se ridicau la valoarea a numai 0,48% din PIB. Obiectivele ţintite la capitolul competitivitate sunt consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice şi a inovării; îmbunătăţirea accesului, utilizării şi calităţii tehnologiilor informatice şi de comunicare; creşterea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului agricol şi a sectorului pescuitului şi acvaculturii. Nevoile identificate în Acord pentru creşterea Competitivităţii sunt: crearea unui mediu public de Cercetare – Dezvoltare mai compact şi mai modern, care să se concentreze pe nevoile economiei, schimbările sociale şi tehnologiile în care România are potenţial de clasă mondială, în  conformitate cu  principiile specializării inteligente şi pentru  a  creşte  gradul  de comercializare şi internalizare a cercetării;

promovarea unei culturi a antreprenoriatului şi inovării  în  întregul sistem  educaţional  şi  în companii.

La capitolul II „Oamenii şi societatea – Ameliorarea capitalului uman prin creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă și politici mai bune privind incluziunea socială şi educaţia”, se are în vedere eliminarea discrepanţelor existente în prezent legate de educaţie, sărăcie şi ocupare. Astfel, România trebuie să ajungă la un procent de ocupare de 75%, pentru grupa de vârstă 20 – 64 de ani. În 2012, procentul era de 63,8%. De asemenea, numărul copiilor care părăsesc şcoala la o vârstă mică trebuie să fie în 2020 mai mic de 11,3 %; în 2012 era de 17,4%. Numărul persoanelor expuse la riscul de sărăcie sau excludere să fie mai mic cu 580.000. Aici vor trebui rezolvate deficitul de forţă de muncă calificată, angajarea scăzută din mediul rural, ocuparea scăzută la femei şi persoane mai în vârstă, şi este nevoie de măsuri speciale pentru tineri.

La capitolul „Infrastructură – Dezvoltarea infrastructurii moderne pentru creştere şi locuri de muncă”, România are ca obiective creşterea economică, împiedicată în prezent de infrastructura subdezvoltată şi depăşită. Astfel, în perioada 2014-2020 se va aloca anual 2% din PIB pentru întreţinere şi proiecte de investiţii în sectorul transport. Principalele direcţii de dezvoltare sunt: îmbunătăţirea  accesibilităţii  României  şi  a  regiunilor şi  conectivităţii  acestora  cu  pieţele; îmbunătăţirea sustenabilitatea sistemului mixt de transport din România şi atractivităţii alternativelor la transportul rutier; îmbunătăţirea  şi  modernizarea  transportului  urban,  ţinându-se seama  de  decongestionarea aglomeraţiilor urbane.

La capitolul „Resursele – Optimizarea utilizării şi protecţiei resurselor naturale şi activelor”, ţintele fixate prin Strategia UE 2020 sunt reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (comparativ cu anul 1990), creşterea la 20% a ponderii energiei regenerabile în consumul final brut de energie şi creşterea cu 19% a eficienţei energetice.

Nu în ultimul rând, capitolul „Guvernanţa – Modernizarea şi consolidarea administraţiei naţionale şi a sistemului judiciar” are ca obiectiv reformarea  politicilor  publice,  îmbunătăţirea procesului  de  reglementare şi  guvernare, transparenţă  şi  accesibilitate  în  administraţia publică; creşterea eficienţei şi transparenţei şi scăderea birocraţiei în cadrul administraţiei publice; creşterea eficienţei, transparenţei, accesibilităţii şi consecvenţei sistemului judiciar etc.

Am enumerat doar câteva prevederi esenţiale din Acordul de parteneriat propus de România în vederea accesării fondurilor puse la dispoziţie de Uniunea Europeană în următorii şase ani. Să sperăm că actualul Guvern va corecta greşelile făcute de cele precedente în ceea ce priveşte absorbţia banilor europeni, şi vom avea capacitatea şi managementul optime pentru a cheltui un procent consistent, în beneficiul societăţii şi a românilor.”

Deputat PNL de Alba,

CĂLIN POTOR

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI