Bolojan elimină 710 MW din energia produsă pe cărbune din România pentru a îndeplini cerințele din PNRR

Bolojan elimină 710 MW din energia produsă pe cărbune din România pentru a îndeplini cerințele din PNRR

O ordonanță de urgență care introduce măsuri noi pentru decarbonizarea sectorului energetic, făcând parte din măsurile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în acord cu cerinţele Comisiei Europene a fost aprobată joi, 26 martie 2026, de Guvern. 

Consecințele care ar putea apărea în urma acestei măsuri s-ar putea transforma, prin efectele ordonanței, într-o trădare a intereselor naționale.

Modificările vizează, în principal, asigurarea caracterului ireversibil al Jalonului 114 din PNRR, precum și respectarea calendarului de retragere din exploatare a capacităților energetice pe bază de lignit și huilă. Astfel, se menține angajamentul privind retragerea a 1.045 MW până la sfârșitul anului 2025 și a încă 710 MW până la data de 31 august 2026, conform valorilor convenite la nivel european, se arată într-un comunicat transmis de Guvern cu privire la această ordonanță.

Totodată, actul normativ prevede abrogarea dispozițiilor introduse prin OUG nr. 88/2025 privind reducerea puterii electrice instalate, în scopul alinierii cadrului legislativ la poziția Comisiei Europene. 

Astfel, Guvernul admite că a ales să grăbească închiderea, în primul rând pentru a mulțumi Bruxelles-ul și pentru a proteja fluxul fondurilor din PNRR.

Guvernul taie deja ce are, fără să aibă construit nimic nou în loc

Totuși, documentele oficiale arată că cărbunele nu este privit ca un vestigiu industrial al trecutului, ci ca o soluție de siguranță pentru un sistem energetic care încă nu are înlocuitori reali și suficienți. România închide capacități înainte să pună în funcțiune altele noi, se arată în anumite analize tehnice consultate. 

Spre exemplu, proiectele pe gaz ale CE Oltenia, care ar fi trebuit să compenseze retragerea grupurilor pe cărbune sunt estimate să intre în funcțiune abia din 2029, nu în 2026. Pe scurt, Guvernul taie deja ce are, fără să aibă construit nimic nou în loc.

Cărbunele este tratat ca un corp străin care trebuie extirpat cât mai repede se arată în discursul oficial. Totuși, documentele tehnice spun că grupurile pe cărbune nu sunt doar producție brută de energie, ci adecvanță, inerție, reglaj de tensiune, rezerve de frecvență și capacitate de reacție, mai ales când importurile devin incerte. 

Datele Guvernului arată cât de vulnerabil devine sistemul energetic, mai ales când sursele regenerabile nu produc suficient

Guvernul continuă acest demers deși propriile date arată cât de vulnerabil devine sistemul energetic atunci când sursele regenerabile nu produc suficient. 

Spre exemplu, România ar fi înregistrat un deficit de aproape 16% la vârful de consum, cu risc de perturbări majore în SEN în timpul valului de caniculă din iulie 2024, fără cei aproximativ 1.400 MW din cărbune.

Datele invocă și episoadele de tip Dunkelflaute din iarna 2024–2025, când producția eoliană și fotovoltaică a fost foarte scăzută, iar importurile au ajuns la 3.000 MW chiar și cu centralele pe cărbune în funcțiune.

În plus, o altă analiză arată că producția fotovoltaică a avut, în ultimii ani, o medie de doar 11,4% din puterea instalată.

Ajutorul pentru Moldova și Ucraina

Începând cu 1 ianuarie 2026, din cauza contextului geopolitic din vecinătate, mai exact, sistarea gazului rusesc spre Transnistria, deficitul Republicii Moldova a crescut brutal, iar România a fost nevoită să aibă un rol important pentru alimentarea energetică a Moldovei. Pe lângă asta, Rusia a desfășurat atacuri repetate asupra infrastructurii energetice din Ucraina, iar Kievul se bazează pe importuri din state vecine. 

Astfel, un Guvern responsabil ar fi ajuns la concluzia clară că nu se poat reduce capacitățile interne stabile atunci când vecinii noi au mare nevoie de sprijin.

Structurile de apărare îndeamnă la atenție, Guvernul nu le bagă în seamă

Poate cel mai alarmant aspect al acestei situații este că semnalele de avertizare nu au venit doar din zona economică sau socială, ci și din domeniul securității naționale.

În analiza Statului Major al Apărării, bazinele de extracție a cărbunelui și capacitățile de producție pe bază de cărbune sunt definite explicit ca obiective de infrastructură teritorială esențiale pentru sistemul național de apărare, incluse în planurile de apărare și în pregătirea economiei pentru astfel de situații.

Același document atrage atenția că scoaterea din funcțiune a unor capacități importante, fără a fi înlocuite cu noi surse de producție în bandă, creează o vulnerabilitate majoră.

Pe termen scurt, Guvernul mulțumește Bruxellesul. Pe termen mediu și lung, consețințele se vor vedea în România

Pe termen scurt, Executivul poate raporta la Bruxelles că a îndeplinit cerința privind „caracterul ireversibil” al jalonului și își poate asuma imaginea unui susținător ferm al tranziției verzi.

În realitate, efectele cele mai grele nu se vor vedea în statistici europene, ci în România.

Pe termen mediu, costurile acestei decizii riscă să fie suportate de populație și de economie: energie mai scumpă, o dependență tot mai mare de importuri, expunere sporită la crize regionale și presiuni suplimentare asupra unui sistem energetic deja vulnerabil.

Atfel, decizia luată de Guvernul Bolojan, pe data de 26 martie, se poate numi una împotriva interesului României și a mulțumi o agendă externă pentru a încasa anumite tranșe. Cu toate că Guvernul a fost avertizat, el a decis să meargă înainte!

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI