Când ar putea adopta România moneda euro: Ce spune ministrul Finanţelor

Anul 2029 este o ţintă viabilă pentru aderarea la euro, dar cea mai importantă este convergenţa reală despre care foarte puţină lume vorbeşte a spus joi, la digi24, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu. „Mi-aş dori să nu ne mai ascundem în spatele crizelor pentru obiectivele strategice ale României”, a declarat Câciu.

„Mi-aş dori să nu ne mai ascundem în spatele crizelor pentru obiectivele strategice ale României. Am ajuns într-o situaţie ca deficitul de cont curent să fie mai mare decât deficitul public. Nu mai spun de puseul inflaţionist care ne-a scos din orice zona de convergenţă nominală. Eu cred că aici trebuie să avem o discuţie serioasă, instituţional vorbind, cu comitetul care se ocupă de aderarea la Zona Euro şi să ne fixăm un target transpartinic pe care nimeni să nu-l mai încalce. Din punctul meu de vedere, anul 2029 este o ţintă viabilă (pentru aderarea la euro, n.r.). Dincolo de criteriile nominale de convergenţă pe care evident pe termen mediu de timp le putem îndeplini până la urmă, pe elementul de datorie însă suntem în zona fericită faţă de alte state europene care deja nu-l mai îndeplinesc. Cea mai importantă este convergenţa reală despre care foarte puţină lume vorbeşte. Convergenţa reală este cea care îţi dă de fapt puterea de cumpărare, competitivitatea cu care tu vii ca ţară versus alte ţări într-o piaţă unică europeană, cu o monedă unică. Nu mai ai niciun fel de instrument colateral de intervenţie pe zona aceasta de echilibru şi rămâne propria ta valoare. Valoarea noastră trebuie să se ducă sus pentru ca să putem să intrăm. Este o chestiune de logică. Orice strategie de convergenţă reală trebuie să se raporteze la ce va însemna competiţia peste 5, 6, 10 ani”, a explicat Câciu.

La jumătatea lunii decembrie 2021, Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR) a declarat, la prezentarea ocazionată de lansarea cărţii „Capitalism şi capitalişti fără capital în România” că toate ţintele de aderare la moneda euro au fost ratate, următorul termen fiind anul 2029.

Potrivit Raportul de convergenţă pe 2020 publicat de Comisia Europeana (CE), aderarea la zona euro este un proces deschis, care se bazează pe anumite norme. Raportul se bazează pe criteriile de convergenţă, denumite uneori şi „criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). Printre aceste criterii de convergenţă se numără stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung. Se analizează, de asemenea, compatibilitatea legislaţiei naţionale cu normele uniunii economice şi monetare.

Concluziile raportului arată că Suedia şi Croaţia îndeplinesc criteriul referitor la stabilitatea preţurilor, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Suedia îndeplinesc criteriul referitor la finanţele publice, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung.

Niciunul dintre statele membre menţionate nu îndeplineşte criteriul privind stabilitatea cursului de schimb, deoarece niciunul nu este membru al mecanismului cursului de schimb (ERM II): este nevoie de cel puţin doi ani de participare la mecanism, fără tensiuni grave, înainte de a adera la zona euro. Astfel, Croaţia şi Suedia îndeplinesc toate criteriile de convergenţă economică, în schimb nu îndeplinesc criteriul privind cursul de schimb din motivul enunţat anterior.

În cazul României, documentul relevă faptul că ţara noastră nu îndeplineşte niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, respectiv: stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung.

Rapoartele de convergenţă trebuie întocmite o dată la doi ani, independent de aderările posibile la zona euro aflate în curs.

Sursa: digi24.ro

Scrisoarea polițistului care a accident mortal o fetiță de 11 ani, către familia îndurerată: „Sper ca în viitor să nu mă mai percepeți ca pe un criminal”

O fetiță de doar 11 ani a murit în urma unui tragic accident produs de către un polițist care se afla în mașina sa de serviciu. Polițistul care a lovit mortal cu mașina de serviciu o fată pe o trecere de pietoni din Capitală le-a scris părinților copilei pentru a le cere iertare. Scrisoarea a fost făcută publică de familia Raisei.

Polițistul care a accidentat-o mortal pe Raisa le-a scris părinților fetei și le-a cerut iertare. Avocatul familiei, Adrian Cuculis, a transmis scrisoarea, cu acordul părinților fetei.

Redăm conținutul exact al scrisorii:

„Îndurerată familie, nici nu știu cum să încep, durerea pe care v-am pricinuit-o îmi este de neimaginat și știu că orice aș spune în aceste momente în fața dumneavoastră nu mai are importanță, dar totuși vreau să îmi cer iertare, știu că nu o voi primi, dar… Îmi exprim regretul profund față de familia dumneavoastră nevoită să treacă prin acest tragic eveniment. Nu pot să mai fac nimic, aș da orice să pot să întorc timpul, orice! Pot doar în acest momente să mă rog la Dumnezeu să aibă grijă de sufletul fetiței dumneavoastră, sunt convins că o va face și mă rog în același timp să vă dea Dumnezeu putere în aceste momente grele pe care eu vi le-am cauzat. Știu că nu am cum să vă cer acum să mă iertați, nici nu mă aștept la asta acum, doar atât sper ca în viitor să nu mă mai percepeți ca pe un criminal, ci ca pe un om care v-a greșit enorm și care va trăi toată viața cu această grea apăsare. Am greșit, am greșit și nu știu ce pot să mai fac. Îmi trec multe gânduri și oricât de mult aș scrie, tot aici revin, regret enorm cele întâmplate și aș da orice să pot să mă întorc și să îndrept ce am făcut. Mă opresc aici, pentru că indiferent cât și ce aș mai spune nu va îndrepta ce am făcut. Aș dori, dacă se poate, să vă trimit un ajutor pentru înmormântare. Orice pot să ofer, o voi face. Sincere regrete”, a scris polițistul în scrisoarea transmisă familiei Raisei și citată de Mediafax.

Accidentul a avut loc joia trecută, pe trecerea de pietoni din Sectorul 1. Mașina de poliție a accidentat două fete – Raisa și Maria. Raisa a murit, iar Maria a ajuns la spital.

Sursa: digi24.ro

Când va începe Rabla pentru electrocasnice 2022 și Casa Verde Fotovoltaice. Calendarul Programelor Rabla 2022

Pentru prima dată, Administrația Fondului pentru Mediu a pregătit un calendar anual de lansare, pe sesiuni, a diverse programe, astfel să poată fi asigurată o transparență maximă și predictibilitate, a declarat ministrul Mediului Tanczos Barna, în cursul zilei de joi.

Citește și: Când începe programul RABLA CLASIC și RABLA PLUS 2022 auto. Care sunt NOUTĂȚILE?

„Pentru ziua de astăzi mai avem un anunţ extrem de important: un calendar al programelor cu finanţare lansate de AFM pentru 2022. Este pentru prima dată când AFM, pentru a asigura transparenţă în ceea ce priveşte deciziile pregătite cât şi predictibilitate pentru beneficiar, a pregătit un calendar anual de lansare pe sesiuni pentru diverse programe, astfel încât atât autorităţile publice locale cât şi persoanele fizice şi persoanele juridice să îşi etapizeze, să îşi pregătească proiectele în funcţie de acest calendar.

Este minimum minimorum pentru a asigura o transparenţă maximă şi predictibilitate. În caz contrar, atât autorităţile publice locale cât şi companiile, cât şi persoanele fizice se trezesc în ultima zi, în ultimele săptămâni şi nu au timp să pregătească, pe de o parte, proiecte de calitate, pe de altă parte se creează o presiune prea mare pe instituţia AFM şi câteodată această presiune generează şi greşeli inevitabile”, a spus Tanczos.

Citește și: Programul Rabla 2022: Când va debuta și ce sume sunt alocate. Accent pe autoturismele electrice

Astfel, potrivit calendarului pe care îl publicăm mai jos, Rabla pentru electrocasnice se va derula în două etape în acest an: prima la data de 6 mai 2022 cu un buget total de 40 de milioane de lei, iar cea de-a treia la data de 2 decembrie, cu un buget total de 60 de milioane de lei. Ghidul de finanţare va fi publicat la data de 11 februarie.

În ce priveşte programul „Sisteme fotovoltaice”, Ghidul de finanţare va fi publicat la data de 29 aprilie cu un buget total de 300 de milioane de lei, urmat de cinci etape cu alocări egale, de câte 60 de milioane de lei, după cum urmează:

– etapa 1: 28 iulie;

– etapa 2: 25 august;

– etapa 3: 29 septembrie;

– etapa 4: 27 octombrie;

– etapa 5: 24 noiembrie.