Amendă de 10.000 de lei pentru angajatorii care concediază mamele aflate în concediu pentru creşterea copilului

Angajatorii care concediază mamele în perioada în care acestea sunt în concediu pentru creşterea copilului, respectiv în plata stimulentului de inserţie, riscă să fie sancţionaţi cu o amendă de 10.000 de lei, conform unor amendamente aduse OUG 111/2010 de deputaţii Comisiei pentru Muncă şi Protecţie Socială. Legea pentru aprobarea OUG 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor se află pe ordinea de zi a Plenului Camerei Deputaţilor, în procedură de urgenţă, de două săptămâni. Unul dintre amendamentele aduse de membrii Comisiei de muncă se referă la diferenţierea nivelului amenzilor prevăzute în actul normativ adoptat de Executiv. Astfel, angajatorul care nu respectă obligaţia de a aproba concediul pentru creşterea copilului şi indemnizaţia lunară, precum şi concediul fără plată pentru care salariata a optat, riscă să fie sancţionat cu o amendă de 10.000 de lei. Ordonanţa, adoptată de Guvern la finalul lui 2010, interzice angajatorului să dispună încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul: a) salariatei/salariatului care se află în concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap; b) salariatei/salariatului care se află în plata stimulentului de inserţie. În actul normativ se precizează că extinderea interdicţiei este posibilă, o singură dată, cu până la 6 luni după revenirea definitivă a salariatei/salariatului în unitate. Astfel, deputaţii au propus ca nerespectarea acestor prevederi de către angajator să fie sancţionată cu o amendă de 10.000 de lei. De asemenea, deputaţii au propus sancţionarea primăriilor cu o amendă de 2.500 de lei în cazul în care nu respectă termenul de 5 zile lucrătoare pentru transmiterea modificărilor referitoare la situaţia persoanelor care beneficiază de prevederile OUG 111/2010. Beneficiarii au, în acelaşi timp, obligaţia de a comunica în scris unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin orice modificare intervenită în situaţia lor, de natură să determine încetarea sau suspendarea plăţii drepturilor, în termen de 15 zile lucrătoare de la apariţia acesteia. Primăriile care nu transmit, până la data de 10 a fiecărei luni, pe bază de borderou, cererile înregistrate în luna anterioară, însoţite de documentele justificative, la agenţiile pentru prestaţii sociale judeţene ar putea fi sancţionate cu 1.000 de lei. Potrivit modificărilor aduse de deputaţi, constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzii corespunzătoare se va realiza de către organele cu atribuţii de control ale Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Deputaţii Comisiei pentru muncă au propus, totodată, modificarea art. 2, alin (5), lit. m) din actul normativ, astfel încât la constituirea celor 12 luni în care mama a realizat venituri în anul anterior naşterii copilului să se ia în considerare şi perioadele în care aceasta a frecventat, fără întrerupere, cursurile de zi ale învăţământului preuniversitar sau, după caz, universitar la nivelul studiilor universitare de licenţă sau de master, precum şi ale învăţământului postuniversitar la nivel de masterat, organizate potrivit legii, în ţară sau în străinătate, într-un domeniu recunoscut de Ministerul Educaţiei, cu excepţia situaţiei de întrerupere a cursurilor din motive medicale. Prevederile OUG 111/2010, în varianta adoptată de Executiv şi, ulterior, aprobată de Senat în februarie 2011, se aplicau doar femeilor care urmau cursurile de zi ale învăţământului preuniversitar sau, după caz, universitar şi postuniversitar la nivelul studiilor universitare de masterat.
Începând cu 1 ianuarie 2011, conform OUG 111/2010, părinţii pot alege între două pachete de măsuri privind durata concediului şi cuantumul indemnizaţiei acordate pentru creşterea şi îngrijirea copilului. Astfel, primul pachet de măsuri prevede un cuantum al indemnizaţiei cuprins între 600 lei şi 3.400 de lei, reprezentând 75% din media veniturilor salariale nete pe ultimele 12 luni, pentru o perioadă de concediu de 1 an. După expirarea anului în care părintele beneficiază de acest tip de concediu, se poate acorda concediu fără plată în intervalul de până la 24 de luni de la naşterea copilului. De asemenea, statul va acorda părintelui o primă de reîntoarcere la muncă, dacă acest lucru are loc înainte de expirarea primelor 12 luni de concediu. Prima este în valoare de 500 de lei şi se acordă lunar, pe perioada cuprinsă între momentul reîntoarcerii la muncă şi împlinirea a 2 ani de la naşterea copilului. Cel de-al doilea pachet de măsuri se referă la acordarea unui concediu de 2 ani, cu o indemnizaţie reprezentând 75% din media veniturilor salariale nete pe ultimele 12 luni, care nu poate fi mai mică de 600 lei şi nici mai mare de 1.200 lei lunar. În această situaţie, prima de reîntoarcere la muncă nu se acordă. În cazul copiilor cu dizabilităţi, concediul părinţilor care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate prevăzute de lege se acordă pentru o perioadă de 3 ani, iar indemnizaţia aferentă, în cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni, va fi cuprinsă între 600 lei şi 3.400 lei. Totodată, acordarea primei de reîntoarcere la muncă se va face oricând, până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani. (A.D.T.)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI