„Alba Iulia are cel mai bogat trecut istoric dintre oraşele ardeleneşti”. Cum era prezentat oraşul în urmă cu 80 de ani în „Călăuza judeţului Alba”, cartea destinată „streinilor”

În urmă cu 80 de ani, locuitorii judeţului Alba şi „streinii” care ajungeau pe aceste meleaguri aveau la dispoziţie o „călăuză” practică, prin care să capete o imagine clară despre situaţia judeţului, din punct de vedere industrial, comercial şi social. 

Printre reclame şi alte cele, despre fabrici, bodegi cu mezeluri şi pescării proaspete, sau uzina comunală Alba Iulia, ori întreprinderea pentru vânzarea automobilelor Chevrolet, magazine de ciorapi sau societatea generală transilvăneană de comerţ pe acţii Alba Iulia, cu secţii de textile, galanterie, coloniale şi bumbac pentru ţesut, tot  ce ne recomanda la vremea respectivă, în carte este prezentat şi oraşul Alba Iulia, cu detalii despre ceea ce a făcut să fie desemnat oraşul cu cel mai bogat trecut istoric dintre oraşele ardeleneşti, de la înfiinţarea lui, despre biserici, până la evenimentele istorice petrecute aici.  De asemenea, oficiile publice, dar şi şcolile din oraş erau amintite,însă cu nume total diferite. Şi, interesant, era vremea pe când în oraş erau doar 12.000 de locuitori…

Redăm mai jos prezentarea oraşului, exact aşa cum a fost scrisă în „Călăuza”:

„Oraşul Alba Iulia este situtat pe ţărmul drept al Mureşului, are o suprafaţă de 5.600 iug. cu circa 12.500 locuitori. Alba Iulia are cel mai bogat trecut istoric dintre oraşele ardeleneşti. A fost zidit de Legiunea a XIII. Gemina în anul 105 după Hristos luândul numele de Apullum, apoi aici s-a stabilit şi comandamentul suprem din Dacia, devenind apoi oraşul cel mai înfloritor din Dacia.

În Apullum a fost şi monetăria provinciei (246-257). După aşezarea ungurilor pe ruinele romane în oraşul zidit, regele Sft. Ladislau întemeiază Episcopia Ardealului. În anul 1241 este complect distrus de mongoli, dar mai târziu s-a ridicat şi a înflorit din nou.

A fost locul favorit al principilor ardeleni şi aici a întemeiat principele Gavril Bethlen vestitul Colegiu Bethlen, care în anul 1658, în timpul răsboiului turco-tătar, a fost mutat la Aiud.

În timpul domniei lui George Rakoczi, oraşul este pustiit din nou şi în anii 1717-1735 Carol al III-lea îl reclădeşte, căpătând numele de Karolyfehervar.

Oraşul se înpărţea în două: Cetatea cu locuitori în maioritate militari şi oraşul de jos.

Oraşul de jos a fost clădit la începutul secolului al XVIII-lea pe câmpia din partea de răsărit a dealului Cetăţii.

În timpul mişcării naţionale din toamna anului 1784, în Cetatea Alba Iulia au fost închişi conducătorii revoluţiei, Horea, Cloşca şi Crişan, şi tot aici şi-au găsit tragicul sfârşit.

În istoria României Mari a ajuns deasemenea la o mare însemnătate deoarece la 1 Decemvrie 1918 la Alba Iulia se adună peste 100.000 de români în Sala cercului militar- numită de atunci Sala Unirii – hotărând Unirea Ardealului, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu Ţara Mamă.

De asemenea, i-a asigurat un important rol istoric oraşului Alba Iulia şi faptul că în anul 1922 a fost încoronat aici întâiul Rege al tuturor românilor, defunctul Rege Ferdinand I şi Augusta Sa Soţie, Regina Maria.
Din trecutul istoric mai trebuie să ne aducem aminte de cele ce urmează:

Catedrala Rom. Cath. cea mai veche Biserică din Ţară. În locul acesteia, în timpul lui Marcus Aurelius (161-180) a fost un templu păgân al Romanilor, adoratori ai soarelui, care a fost distrus din temelie în timpul năvălirilor barbare, pentru că în locul lui sub regele Sf. Ştefan al ungurilor (1003) să se ridice Bazilica creştină, care însă în timpul răscoalei Batta a fost dărâmată.

Catedrala actuală a fost rezidită de regele Sft. Ladislau, apoi o mai renovează şi înfrumuseţează Bela al IV, Ioan Hunyadi, Bethlen Gabor, Karol al III şi Maria Therezia.

Biserica Unită din Maieri, cu hramul Sft. Mihail şi Gavril unde s-a mutat episcopul gr. cat., când a fost expropriat din Cetate. De aici s-a mutat în anul 1721 la Făgăraş, iar în 1738 la Blaj.

Biserica Ortodoxă Română din Maieri, cu hramul Sft. Treime, zidită la 1795, având o Cruce veche din 1727. În această Biserică a slujit preotul Niculae Raţiu, cel care a împărtăşit pe martirii Horia şi Cloşca.

Biserica Ortodoxă Română din oraş, cu hramul Buna Vestire, zidită în anul 1794.
Mănăst. Rom. Cat, Franciscană, zidită în 1715.

Mănăst. Rom. Cat. a Maicelor Fraciscane, zidită în 1858.
Biserica Reformată, zidită în 1757.
Biserica Evanghelică, zidită în 1831.
Biserica Evreiască, zidită în 1840.

Ministerul Apărării Naţionale Inspectoratul Clerului Militar – Episcopia Armatei
Episcopia militară s-a înfiinţat în anul 1924, având sediul la Alba Iulia. Funcţionează în localul palatului Încoronării. În capul instituţiei se află prea Sf. Sa Episcopul armatei dr. Ioan Stroia ca inspector al Clerului Militar, din 1925.

Activitatea inspectoratului militar se întinde în toată ţara, având rolul de a supraveghea şi centrala întregul Cler militar de ori ce cofesiune din România, din punct de vedere spiritual şi canonic cu jurisdicţiunea numai aspura Clerului ortodox român. Şef al Serviciului este Episcopul Armatei Dr. Ioan Stroia, iar şeful biroului şi secretar personal al Episcopului este Preotul Militar Victor Păcurariu.

Palatul Episcopal, reşedinţa Episcopului Rom. Cath. al Ardealului Gr. Karoly Gustav Majlath, care din anul 1542 a fost locuinţa Principiilor ardeleni. Aici a locuit şi decedatul Principe al Ardealului Marele Gavril Bethlen. De asemenea, a fost reşedinţa marelui Voievod Mihai Viteazul, în anul 1599, când după ce cucereşte Ardealul îşi face intrarea triumfală în Alba Iulia, ca Domn al Ardealului. Tot aici i-a fost locul de refugiu după înfrângerea suferită la Mirislău, în ziua de 18 septemvrie 1600. Palatul a fost renovat de către Episcopul Gr. Battyanyi, apoi în 1898 de către Episcopul Gr. Majlath.
Episcopia a fost întemeiată de Regele Sft. SŞtefan şi înzestrată cu păduri şi moşii pentru susţinerea ei. Această proprietate cu ocazia reformei agrare, a fost expropriată în mare parte, rămânând 2000 iug. pădure, 50 iug. pământ arabil şi 50 iug. vie. Viile sunt lucrate în mod sistematic şi calitatea vinului este recunoscută în toată Europa.

Biblioteca Batthyanyi a fost întemeiată în anul 1711, de Episcopul Batthyanyi al cărui nume îl poartă. Cartea cea mai de preţ a bibliotecii este Codexul de Aur „Codex Aures”. Biblioteca posedă aproximativ 50.000 de volume şi tot aici este aşezat şi observatorul astronomic. Bibliotecă, foarte cunoscută, se bucură de nenumăraţi vizitatori, tot streinul trecător prin Alba Iulia o cercetează, considerându-se printre cea ce Alba Iulia are mai demn de văzut.

Academia teologică rom. cath. Alba Iulia.
Întemeiată în anul 1753 de către episcopul Baro Sztojka. Scopul întemeierii a fost de a pregăti preoţi pentru biserica rom. cat. din Ardeal.

La început teologia a funcţionat în edificiul „Jeriko” (vis a vis de actuala cazarmă a regim. 91 Infanterie). În timpul împăratului Iosif al II-lea în mod provizoriu a fost împărţită în teologia centrală de la Cluj, apoi cea de la Budapesta, astfel ca Împăratul Iosif al II-lea a centralizat în aceste două teologii învăţământul teologic (1783).
În anul 1792 teologia romano cath. din Alba Iulia îşi începe din nou activitatea şi episcopul Gr. Batthyanyi o aşează în edificul actual, unde funcţionează de atunci neîntrerupt. Este de aminti că acest edificiu la începutul evului nou era în prorpietatea Călugărilor „Trimiterius” constituiţi pentru răscumpărarea creştinilor căzuţi prizioneri în mâinile turcilor şi tătarilor. Pentru asigurarea bunului mers al instituţiei Episcopii Sztojka – Batthyanyi – Szepesi – Hajnald şi Fogarassy au înzestrat-o cu fundaţiuni şi averi însemnate. Din aceste averi a rămas în urma reformei agrare 200 iug. pădure şi 18 iug. vii. Viile sunt sistematic lucrate iar vinurile bine manipulate, sunt de cea mai bună calitate recunoscute în tot Ardealulul.

Actualul rector al Academiei este Dr. Kaszonyi Alajos (foto).

Oficiile publice: Prefectura Judeţului – Cabinetul Prefectului, Primăria oraşului – Piaţa Mihai Viteazu, Administraţia Financiară – În Cetate, Parchetul Tribunalului – Palatul Justiţiei, Poliţia de Stat – Piaţa Mihai Viteazu, Cercul de recrutare – în Cetate, Camera de Com. şi Ind. G-ral Coandă 5, Casa Cercuală – Regina Maria 6, Camera de Agricultură  – Magazia CFR, Consileratul Agricol – Simion Barnuţiu 2, Depozitul CAM . Canalului 13, Spitalul oraşului – Str. Bucureşti 10, Pretura Plasei Alba Iulia – Str. G-ral Grigorescu 6, Tribunalul Alba – Palatul Justiţiei, Judecătoria Mixtă.

Tot în „Călăuza judeţului” era prezentat Colegiul medicilor din judeţul Alba (din cine era compus), al farmaciştilor, cluburi şi asociaţiuni, băncile de atunci, hotelurile, fabricile sau Baroul Avocaţilor, mersul autobuzelor, al trenurilor, tarifele birjarilor,  tot ceea ce practic îi ajuta să  cunoască mai bine oraşul, tradiţiile şi rânduielile de aici şi din judeţ.

De exemplu, iată şcolile care funcţionau pe vremea aceea în Alba Iulia:

Liceul de băieţi Mihai Viteazul – şcoala elem. evanghelică, Şcoala superioară de comerţ – şcoala elem. reformată, Liceul de fete – şcoala elem. rom. cat., Seminarul rom. cat. – şcoala elem. izraelită, Liceul rom. cat. Majlath – şcoala elem. de copii mici, Şcoala civilă rom. cat. de fete, Şcoala elemen. de Stat.

Citiţi şi Vremea birjei, în Alba Iulia. Ce tarife aveau “chirigiii” în urmă cu 80 de ani, la o cursă în oraş. Cu “strămoşul taxiului” circulau până şi funcţionarii publici, în delegaţii

Sursa: “Călăuza oraşului Alba Iulia şi a judeţului Alba”, o carte din 1934, scrisă de Fehervari Matei, despre care spunea la acea vreme „Prin călăuza oraşului Alba Iulia şi a judeţului Alba, vreau ca atât locuitorii judeţului cât şi streinii să capete o imagine clară despre situaţia judeţului Alba, din punct de vedere industrial, comercial şi social. Nu urmăresc ca să fac un studiu istorico-geografic, care poate fi găsit în ori ce tratat de istorie sau geografie, ci vreau să pun la dispoziţia ori cui o călăuză practică. Alba Iulia, luna Novembrie 1934”.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI