Aerul poluat poate crește riscul de DECES în cazul îmbolnăvirii cu COVID-19, cu 21%. Procentele, diferite pentru fiecare țară din UE

Aerul poluat poate crește riscul de DECES în cazul îmbolnăvirii cu COVID-19, cu 21%. Procentele, diferite pentru fiecare țară din UE

Procentul este mai mare decât media europeană, calculată la 19%. Nivelul mondial este de 15%, potrivit rezultatelor unui studiu internațional publicat în revista Societății Europene de Cardiologie.

Cele mai mari cifre sunt în Europa Centrală: Cehia – 29%, Polonia – 28%, Germania – 26%, precum și în China – 27%.

La polul opus, în Noua Zeelandă, poluarea adaugă un risc de numai 1%.

Cercetătorii spun că aceste procente sunt o estimare a deceselor de COVID-19 care ar fi putut fi evitate dacă populația ar respira un aer mai curat.

Cercetătorii au folosit date epidemiologice din studiile anterioare din SUA și China privind poluarea aerului și COVID-19 și focarul SARS din 2003, susținute de date suplimentare din Italia. Ei au combinat aceste informații cu date prin satelit care arată expunerea globală la particule fine poluante – PM 2.5, condițiile atmosferice și rețelele de monitorizare a poluării la sol. A fost creat astfel un model de clacul al fracției de decese prin coronavirus care ar putea fi atribuită expunerii pe termen lung la PM 2.5 . Rezultatele se bazează pe datele epidemiologice colectate în a treia săptămână din iunie 2020 și cercetătorii spun că va trebui să urmeze o evaluare cuprinzătoare după ce pandemia a dispărut.

„Deoarece numărul deceselor cauzate de COVID-19 este în continuă creștere, nu este posibil să se dea un număr exact sau final de decese COVID-19 pe țară, care pot fi atribuite poluării aerului. Cu toate acestea, ca exemplu, în Marea Britanie au existat peste 44.000 de decese provocate de coronavirus și estimăm că fracția imputabilă poluării aerului este de 14%, ceea ce înseamnă că peste 6.100 de decese ar putea fi atribuite poluării aerului. În SUA, peste 220.000 de decese prin COVID, cu o fracțiune de 18%, produc aproximativ 40.000 de decese atribuite poluării aerului.”, a spus prof. Jos Lelieveld, membru în echipa de cercetare.

„Dacă atât expunerea pe termen lung la poluarea aerului, cât și infecția cu virusul COVID-19 se reunesc, atunci avem un efect advers aditiv asupra sănătății, în special în ceea ce privește inima și vasele de sânge, ceea ce duce la o vulnerabilitate mai mare și o rezistență mai mică la COVID -19. Dacă aveți deja boli de inimă, atunci poluarea aerului și infecția cu coronavirus vor provoca probleme care pot duce la atacuri de cord, insuficiență cardiacă și accident vascular cerebral. ”, a avertizat la rândul lui prof. Münzel.

Referindu-se la cercetările anterioare care sugerează că particulele fine din poluarea aerului pot prelungi durata de viață atmosferică a virusurilor infecțioase și le pot ajuta să infecteze mai mulți oameni, prof. Lelieveld a spus că „este probabil ca particulele să joace un rol extrem în favorizarea transmiterii virusului”.

„Particulele par să crească activitatea unui receptor pe suprafețele celulare, numit ACE-2, despre care se știe că este implicat în modul în care COVID-19 infectează celulele. Deci avem o „dublă lovitură”: poluarea aerului dăunează plămânilor și mărește activitatea ACE-2, ceea ce la rândul său duce la o absorbție sporită a virusului de către plămâni și probabil de către vasele de sânge și inimă.”

Sursa: digi24.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI