Adrian Negrescu despre ce înseamnă scăderea ratingului de țară: „Nu ne putem compara cu economiile dezvoltate la nivelul datoriilor din PIB. România nu are capacitatea de a plăti împrumuturile”

Adrian Negrescu despre ce înseamnă scăderea ratingului de țară: „Nu ne putem compara cu economiile dezvoltate la nivelul datoriilor din PIB. România nu are capacitatea de a plăti împrumuturile”

Economistul Adrian Negrescu avertizează asupra situației economice a României și a efectelor scăderii ratingului de țară. Într-o postare pe pagina de Facebook, descrie situația economică actuală ca fiind rezultatul unor politici economice bazate pe împrumuturi masive și cheltuieli nesustenabile.

Citește și: Adrian Negrescu, despre nevoia urgentă a reformei aparatului bugetar din România: „Cred că trebuie să reducem cel puțin 40% dintre instituțiile statului pentru că multe dintre ele au devenit irelevante”

„Ce inseamna, in esenta, semnalul de alarma tras de S&P privind situatia din Romania?

Am vazut foarte multi politicieni care cred ca ne putem imprumuta la nesfarsit, ca datoria publica reprezinta ,,numai” 50% din PIB – o dovada de ignoranta economica care ne-a dus aproape de junk, de economie nerecomandata investitiilor.

Indiferent de argumentele celor care trag un semnal de alarma privind cheltuielile desantate ale statului, inclusiv avertismentele S&P, pare ca politicienii sunt focusati sa se imprumute la nesfarsit, amanetand viitorul copiilor nostri, taind din potentialul de dezvoltare al Romaniei.

Din pacate, nu putem noi sa platim (taxe si impozite) cat pot ei sa cheltuiasca.

50 miliarde de euro imprumutati in fiecare an se vor intoarce sub forma de taxe si impozite mai mari, ca efect al costurilor tot mai mari cu aceste credite luate inconstient, la cele mai mari dobanzi din UE.

Nu ne putem compara cu Germania, cu Franta, cu economiile dezvoltate cand vine vorba de nivelul datoriilor din PIB pentru simplul motiv ca acestea au capacitatea de a plati imprumuturile.

Noi avem, din pacate, o economie vulnerabila, fragila, dependenda de consum, crescuta artificial prin perfuziile financiare din ultimii ani, din fonduri UE si imprumuturi publice.

Economia romaneasca este formata in proportie de 90% din firme mici pe care, cu un cinism si o inconstienta demna de prezentat in manualele de economie, le taxam din ce in ce mai mult, fortandu-le sa intre in zona de evaziune.

Nicio alta tara europeana nu a crescut taxele in aceasta perioada extrem de dificila. Inclusiv Trump, in SUA, isi propune sa reduca taxele pentru micile afaceri, pentru a le oferi o gura de oxigen, pentru a le ajuta sa creasca. Noi procedam exact pe dos, iar rezultatele sunt inerente – ne vom adanci intr-o criza economica de proportii.

In loc sa reduca cheltuielile publice, sa faca cu adevarat reforme, sa stranga cureaua, politicienii vor alege, si in 2025, sa se imprumute – cu aproape 50 miliarde de euro, peste potentialul acestei economii fragile. Iar efectele le stim deja – vor creste taxele, pentru a avea cu ce sa plateasca.

De ce fac asta? Pentru ca nu stiu altceva sau poate ca nu ii intereseaza ce urmeaza dupa ei. Dovada ca nimeni nu a raspuns pentru dezastrul financiar din 2024, anul in care am imprumutat cei mai multi bani din istorie si am dus deficitul bugetar la un nivel record. Au crescut salariile, pensiile, fara sa aiba surse de finantare, au impartit prime de zeci de mii de euro sefilor de la stat, au cumparat masini de lux, telefoane si mobila premium pentru birourile de la stat.

Iar la capitolul investitii, au reusit un record penibil – Guvernul a trebuit sa imprumute cu 7% dobanda ca sa aiba cu ce sa sustina proiectele din PNRR, pentru ca n-a reusit sa ia banii gratuiti si pe cei oferiti la dobanda de 0,2% de UE.

Motivul? Banii de la UE n-au venit pentru ca n-au facut reformele asumate. Iar PNRR, Planul National de Reforme Ratate, e posibil sa continue pe aceleasi coordonate. De altfel, dl Bolos ne-a spus clar ca se vor focusa pe trei dintre cele 8 cereri de plata care insumeaza numai 5 mld. Euro bani nerambursabili. Altfel spus, se intampla ce estimam – ca daca vom lua 30% din banii din PNRR ar trebui sa ne declaram multumiti – o dovada a incapacitatii statului de a face reforme.

Din celelalte fonduri structurale, de peste 33 miliarde de euro, puse la dispozitie inca din 2021, n-am atras decat 1 miliard de euro.

Dincolo de investitiile din PNRR si fonduri structurale, ramase multe pe hartie, in ce ,,investeste” statul in prezent, bineinteles din bani imprumutati la 7%? In constructia de stadioane si sali de nunti (sport). Peste 1,5 miliarde de euro. Am mai vazut aceasta ,,politica investitionala’’ in Grecia, inainte de faliment”, scrie Adrian Negrescu, pe pagina de Facebook.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI