Adrian Teban: „Este timpul să privim Cugirul în toate dimensiunile lui. Având mai multe direcții economice, vom avea o creștere sustenabilă”

Adrian Teban: „Este timpul să privim Cugirul în toate dimensiunile lui. Având mai multe direcții economice, vom avea o creștere sustenabilă”

În orașul Cugir, la mometul actual, au loc un număr record de lucrări de investiții, atât pe partea de infrastructură, iluminat public, dar și lucrări pentru Secia Maternitate-Ginecologie, din cadrul spitalului. În cadrul unui interviu pentru Ziarul Unirea, primarul Adrian Teban a detaliat atât aceste lucrări cât și planurile de viitor pentru orașul Cugir.

– Domnule primar Adrian Teban, știm deja de acum aproximativ 3 luni de zile că bugetul orașului Cugir pe anul 2022 este cu 50 la sută mai mare decât în anul precedent şi că 65% este direcționat spre investiții. Am dori să vorbim despre aceste investiții și despre viziunea de dezvoltare viitoare a administraţiei locale.

– Într-adevăr, avem un buget ambițios datorită fondurilor europene care intră în vistieria locală pentru finanțarea proiectelor aflate în derulare. Practic, din bugetul general de 158.782.000 de lei, jumătate sunt fonduri europene. Este o situație pe care am mai avut-o în 2015-2016, când s-au implementat proiectele europene din exercițiul financiar 2007-2013 și care se repetă în 2022-2023, când implementăm proiectele accesate pe perioada 2014-2020.

Adevărata provocare și, totodată, prioritate este aceea de a asigura cofinanțarea proiectelor europene și a cheltuielilor neeligibile. Avem 15 proiecte în derulare, care vizează atât infrastructura stradală, cât și cea școlară și medicală. Cel mai complex proiect aflat în plină desfășurare este cel ce vizează îmbunătățirea condițiilor de mobilitate, în baza căruia sunt modernizate toate străzile cu transport public de călători. În prezent, se lucrează pe străzile Victoriei, 1 Decembrie 1918, Rozelor, I. Creangă, N. Bălcescu, R. Mic, I.B. Deleanu, M. Viteazu, Tineretului, din Cugir și Principală din Vinerea. Urmează să fie demarate lucrări și pe străzile Al. Sahia, Stadionului și Griviței.

Pe fiecare stradă vor fi amenajate trotuare, piste de biciclete, vor fi modernizate stații de autobuz. Totodată, am semnat contractul în valoare de 12.197.500 de lei cu Mercedes-Benz Trucks&Buses România, reprezentanța din țara noastră a celebrei companii germane Daimler, care urmează să furnizeze orașului Cugir un număr de 6 autobuze de tip hibrid, sistemul de e-ticketing și echipamentele de staționare.

Pe lângă străzile cuprinse în proiectul de mobilitate, vom mai moderniza alte 23 de străzi, majoritatea din Cindeni și încă 9 străzi din zona Râul Mic, prin intermediul a două proiecte care vizează îmbunătățirea condițiilor de viață din zonele arondate școlilor “Singidava” și “I. Pervain”. Perioada aceasta s-a lucrat la proiectele tehnice, dar mai mult ca sigur, în perioada imediat următoare vom demara lucările efectiv.

Până la finalul lunii mai se vor termina lucrările la Secția Maternitate-Ginecologie, prima clădire publică cu sistem de încălzire bazat pe pompe de căldură, care va avea un impact major asupra reducerii costurilor cu energia. Tot în sensul eficientizării energetice sunt în derulare sau vor fi demarate în aproximativ două luni lucrări la majoritatea școlilor și grădinițelor din oraș, acestea urmând a fi modernizate și dotate cu panouri solare.

Și nu putem să nu amintim de o altă investiţie importantă pe care ne pregătim să o începem și care vizează modernizarea iluminatului public pe 36 de străzi din Cugir și Vinerea. Vom avea un sistem inovativ pentru control și monitorizare de la distanță a sistemului de iluminat public, bazat pe tehnologie wireless.

– Nu cred că greșim dacă spunem că este pentru prima dată în istoria Cugirului când sunt derulate simultan atâtea investiții. Va reuși administrația locală să gestioneze lucrurile astfel încât să fie evitate posibilele blocajele – ne referim atât la cele financiare, cât și la circulația rutieră și activitatea școlară?

– Lucrurile sunt complexe, chiar complicate și sperăm că le vom duce la bun sfârșit în termenele stabilite. Vă dau un singur exemplu: la proiectul de mobilitate avem prevăzute inclusiv îngroparea rețelelor de electricitate, operațiune care depinde foarte mult de SC Electrica, precum și mutarea unor rețele de gaz, care va depinde de SC Eon Gaz. Din experiența pe care am avut-o până acum, lucrurile acestea durează, în mare parte datorită procedurilor acestor instituții. Mai mult decât atât, proiectele pe care le avem sunt în stadii diferite, astfel că este necesară o bună coordonare pentru a le putea implementa împreună, în bune condiții.

Pot să vă spun cu siguranță că vor fi 2 ani complicați, vom avea un oraș spart, cu o circulație greoie, cu o activitate școlară care se va muta dintr-o instituție în alta. De aceea, facem apel la răbdarea oamenilor, căci vor fi afectați absolut toți locuitorii orașului.

Din punct de vedere financiar, noi am făcut toate eforturile să asigurăm cofinanțarea acestor proiecte și sperăm că nu vom avea parte de blocaje.

– Pe lângă aceste investiții pe care le aveți în implementare, mai sunt și altele pe care vi le propuneți în perioada următoare?

– Pregătim deja propiecte pentru viitoarele programe de finanțare, în primul rând pentru blocurile de nefamiliști pe care dorim să le reabilităm prin PNRR. Pregătim deja documentațiile în acest sens. De asemenea, avem în vedere să modernizăm clădirile anexe ale Colegiului Național “David Prodan”, să accesăm bani pentru eficientizarea energetică a altor clădiri publice, să facem o platformă pentru colectarea altor tipuri de deșeuri. Sunt doar câteva dintre obiectivele noastre viitoare, însă suntem cu ochii pe ghidurile de finanțare și pe măsură ce se vor finaliza, vom analiza și vom mai demara și alte studii de fezabilitate.

– Cum decurge inițiativa dvs. de a încuraja tinerii să se stabilească la Cugir?

– Aici avem două chestiuni pe care trebuie să le luăm în considerare: pentru ca tinerii să vină la Cugir sau să rămână în localitate este nevoie de locuri de muncă și de locuințe. Lucrăm la ambele probleme și, după cum știți, avem acele parcele la Vinerea pe care le vom da cu titlu gratuit sau în concesiune pentru tinerii care doresc să-și construiască o casă.

Pentru cei care nu sunt eligibili pentru aceste terenuri, avem varianta închirierii unui apartament în blocul ANL pe care urmează să-l dăm în folosință. Pentru viitor, vom veni și cu alte inițiative, cum ar fi construirea unor locuințe de serviciu pentru tineri cu studii superioare care doresc să vină în Cugir, în primul rând din domeniul sănătății și învățământului, care, conform legii, pot să primească locuințe de serviciu.
Avem în vedere ca o parte din blocurile pe care le-am preluat de la UMC să fie reabilitate și transformate în astfel de locuințe de serviciu.

Referitor la problema locurilor de muncă, există posibilitatea de a extinde actualul parc industrial, pentru că avem această platformă industrială rămasă de la UMC, cu spații nefolosite în care se pot aduce și se pot dezvolta și alte firme, dar suntem legați de mâini și de picioare de Ministerul Economiei.

De exemplu, S.C. Tehnoplast dorește de ani de zile să se dezvolte, dar încă nu primește o aprobare de la minister pentru extinderea activității. Pentru a evita astfel de probleme, ne gândim la varianta dezvoltării unei noi platforme industriale, o platformă de la zero, probabil între Vinerea și Şibot, unde să putem să atragem investitori.

– Domnule primar, după 2 ani de pandemie, dacă evoluția va fi una pozitivă, cugirenii vor avea parte de festivaluri, spectacole și alte activități culturale? Au fost prinși bani în bugetul local pentru astfel de evenimente?

– Nu putem spera la festivaluri și spectacole mari pentru că avem contrangeri bugetare. Trebuie să ne focalizăm pe investițiile începute, mai ales că au apărut și aceste creșteri de prețuri la materiale de construcții și la energie, creșteri neprevăzute care îngreunează presiunea pe bugetul local. Deci, nu vom avea evenimente mari, dar împreună cu Centrul Cultural și Clubul Sportiv vom organiza toate activitățile pentru copii, vom funcționa în sistem de cercuri și mici evenimente.

– Știm că aveți și proiecte, pe care am putea să le numim avagardiste, cum ar fi amenajarea de stații de alimentare pentru mașinile electrice. Cum vedeți Cugirul peste 5-10 ani?

– În primul rând trebuie să dezvoltăm viața economică a orașului, atât pe zona industrială, care este o tradiție și despre care v-am povestit anterior, cât și în domeniu turistic. Avem perspectiva dezvoltării zonei Munților Şurianu care are un potențial mare de dezvoltare, eu l-am simțit personal ori de câte ori am fost acolo, pentru că am văzut că vin oameni din toată țara. Toată chestiunea este să găsim o posibilitate să modernizăm acel drum, fie că este transferat la Consiliul Local, fie că-l face Regia Națională a Pădurilor sau îl transferă către Ministerul Transporturilor, important este să avem un drum de acces modern spre zona Şurianu.

Acest lucru ar deschide o nouă perspectivă în ceea ce privește turismul pentru Cugir. Practic, interesul nostru strategic este să facem orașul mai atractiv, să deschidem Cugirul spre zona montană, precum și să-l conectam la celelalte orașe. Avem proiectele de mobilitate care ne vor ajuta și avem în perspectivă o gândire privind mobilitatea între localitățile limitrofe: Săliștea, Sibot, Romos, Blandiana, Pianu, zone din care sunt mulți oameni care fac naveta fie la fabrică sau la alte instituții din oraș, cum ar fi spital și școli.

Mai este și cealaltă parte, zona agricolă, unde Cugirul are un potențial de dezvoltare datorită resurselor naturale, mă refer în primul rând la pășuni și păduri. Prin intermediul Asociației Crescatorilor de Animale am încercat să susținem crescătorii de animale și pe cei care doresc să își dezvolte afacerile în acest domeniu. Lucrurile se pot dezvolta astfel încât această ramură să devină una care contează în economia locală.

Este timpul să privim orașul Cugir în toate dimensiunile lui, să renunțăm la această viziune de oraș monoindustrial, pentru că, vedeți, sunt creșteri și descreșteri în acest domeniu. Având mai multe direcții economice, vom avea o creștere sustenabilă.

Constantin Predescu

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI