Începe Săptămâna Patimilor 2022 sau Săptămâna Mare a Paștelui Ortodox: Care este semnificația fiecărei zile

Începe Săptămâna Patimilor 2022 sau Săptămâna Mare a Paștelui Ortodox: Care este semnificația fiecărei zile

Din Duminica Floriilor și până în ziua de sâmbătă, înainte de Paște, creștinii marchează Săptămâna Patimilor. Aceste zile preced Învierea lui Iisus și reprezintă o perioadă de smerenie și de curățare spirituală înainte de cea mai mare sărbătoare a creștinătății.

Citește și: Calendar crestin: Cand pică Pastele 2022 ortodox și catolic. Sărbători de Paste 2022 și în urmatorii ani. Cand cade în anul 2023, 2024, 2025, 2026, 2027, 2028, 2029, 2030

În Săptămâna Patimilor, preoții recomandă post, rugăciune și spovedanie, deoarece este o perioadă în care creștinii se pregătesc spiritual pentru Paște.

În fiecare zi din Săptămâna Patimilor, preoții țin slujbe numite denii. Acestea se săvârșesc seara, începând cu Duminia Floriilor, până în Vinerea Mare, când se cântă Prohodul Domnului.

Rugaciuni în Săptămâna Patimilor

Fiind o perioadă de curățare spirituală și întoarcere spre divinitate, în Săptămâna Mare se citește o rugăciune specială.

Pentru că în aceste zile ne amintim de patimile lui Iisus înainte de a fi răstignit, este bine ca rugăciunea pe care o spunem în aceste zile să amintească aceste momente și să exprime recunoștința pentru sacrificiul făcut de Mântuitor.

Iată o rugăciune recomandată de doxologia.ro, care rezumă sacrificiul făcut de Iisus în aceste zile și care este potrivită pentru a fi citită în Săptămâna Patimilor.

„Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Care ai plâns pentru Lazăr și lacrimi de întristare și de milostivire ai vărsat pentru dânsul, primește lacrimile mele. Cu Pătimirile Tale, vindecă patimile mele. Cu rănile Tale, tămăduiește rănile mele. Cu Sângele Tău, curățește sângele meu și amestecă în trupul meu mireasma trupului Tău cel de viață făcător.

Citește și: Mesaje de Paște. Urări de Paște. Felicitări de Paște care pot fi transmise prin SMS de Sfintele Paști

Fierea cu care vrăjmașii Te-au adăpat să îndulcească amărăciunea cu care potrivnicul m-a adăpat. Trupul Tău întins pe Cruce să întindă către Tine mintea mea, cea trasă jos de diavoli. Capul Tău, pe care l-ai aplecat pe Cruce, să înalțe capul meu cel pălmuit de potrivnici. Preasfintele Tale mâini, pironite de cei fără de lege pe Cruce, să mă tragă spre Tine din prăpastia pierzării, precum a făgăduit preasfântă gura Ta. Fața Ta, cea batjocorită cu pălmuiri și cu scuipări, să umple de strălucire fața mea cea întinată în fărădelegi. Duhul Tău, pe care l-ai încredințat Tatălui când erai pe Cruce, să mă povățuiască spre Tine, prin harul Tău.

Nu am inimă plină de durere ca să Te caut. Nu am pocăința, nici umilința care întorc pe fii la moștenirea lor. Nu am lacrimi mângâietoare, Stăpâne. S-a întunecat mintea mea cu cele lumești, și nu poate să caute spre Tine cu durere. S-a răcit inima mea de atâtea ispite și nu poate să se înfierbânte cu lacrimile dragostei celei pentru Tine. Ci Tu, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeule, Vistierul bunătăților, dăruiește-mi pocăință neștirbită și inimă îndurerată, ca să pornesc cu tot sufletul în căutarea Ta; căci fără de Tine mă voi înstrăina de tot binele. Dă-mi, așadar, Bunule, harul Tău. Tatăl, Care Te-a născut din sânurile Sale fără de ani și mai înainte de veci, să înnoiască în mine închipuirea icoanei Tale.

Citește și: Obiceiuri, tradiții și superstiții românești de Paște. Credințe și Superstiții de Paște

Te-am părăsit, Doamne; să nu mă părăsești. Am ieșit de la Tine; ieși în căutarea mea. Du-mă la pășunea Ta cea duhovnicească. Numără-mă între oile turmei Tale preaalese. Hrănește-mă împreună cu ele din verdeața dumnezeieștilor Tale Taine. Căci inima lor curată este sălașul Tău și se vede într-însa strălucirea descoperirilor Tale. Strălucirea Ta este mângâierea și odihna celor care s-au ostenit pentru Tine în necazuri și în toate felurile de chinuri. Acestei străluciri mă învrednicește și pe mine, nevrednicul, cu harul și cu iubirea de oameni a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vecii vecilor. Amin”.

Semnificația fiecărei zile din Săptămâna Patimilor

Duminica Floriilor

Duminica Floriilor este ziua în care se marchează intrarea lui Iisus în Ierusalim și este singurul moment în care Biblia vorbește despre primirea sa ca Împărat.

Lunea Mare

Aceasta este considerată ca fiind prima zi a Patimilor lui Iisus. În Biserică, preotul aduce în față icoana tânărului Iosif, care a fost vândut de frații săi în Egipt. La Liturghie se citește istoria vieții acestuia, deoarece amintește de felul în care Mântuitorul a fost vândut de Iuda.

Citește și: Superstiții, obiceiuri și tradiții în Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare – credincioșii se pregătesc să primească lumina Învierii

Marțea Mare

Marțea Mare sau Marțea Seacă, cum mai este cunoscută, este ziua în care Iisus le-a povestit celor 12 ucenici ai săi două parabole: Cea a celor 10 fecioare și a talanților. La Liturghie, preotul citește Pilda celor 10 fecioare.

Miercurea Mare

A patra zi a Săptămânii Patimilor este cea în care se amintește momentul în care Maria Magdalena i-a spălat lui Iisus picioarele cu propriile lacrimi, în semn de căință, în timp ce se afla în casa lui Iosif cel Lepros.

Tot miercuri este și ziua în care Iuda l-a vândut pe Iisus fariseilor pentru 30 de arginți.

Citește și: Săptămâna Mare. Ce spune Sânta Scriptură despre zilele din Săptămâna Patimilor

Joia Mare

Joi este una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Patimilor. Este ziua în care se amintește Cina cea de Taină. Iisus, alături de ucenici au luat masa pentru a sărbătorii Paștele evreiesc și cu această ocazie, el le spală picioarele celor 12 dicipoli și le spune că unul dintre ei l-a vândut.

La Cina cea de Taină, Iisus instituie Sfânta Taina a Împărtășaniei – de unde se și spune că pâinea ( anafura ) este parte din trupul Lui și vinul este sângele Lui.

După Cină, Iisus merge în grădina Ghetsimani să se roage, de unde este ridicat de farisei și dus, în final, în fața lui Pilat.

Vinerea Mare

În această zi se ține post negru, deoarece este considerată ca fiind ziua care marchează momentul suferințelor pe care Mântuitorul le-a îndurat în drum spre muntele Golgota, acolo unde a fost răstignit.

Sâmbăta Mare

Ultima zi din Săptămâna Patimilor, marchează momentul în care trupul Mântuitorului este îngropat. Este pasul pe care Iisus îl face în Iad și le oferă tuturor morților posibilitatea de a învia în Viața de Apoi.

Sunt ultimele momente dinainte de Înviere, sărbătorită de creștini la miezul nopții.

Ce să nu faci în Săptămâna Patimilor

Fiind o perioadă cu o puternică încărcătură spirituală și religioasă, în Săptămâna Mare, credincioșii respectă o serie de ritualuri și tradiții, unele indicate de Biserică, altele moștenite din strămoși.

Astfel, începând de luni și până sâmbătă noaptea se ține post. Mai mult, un număr mare de credincioși aleg să ajuneze în această perioadă, adică să nu mănânce nimic de la răsărit până la apusul soarelui.

Citește și: MESAJE DE PASTELE ORTODOX. URARI de PASTE.  FELICITARI de PASTE care pot fi trimise prin SMS de Învierea Domnului

Tot în această săptămână este recomandată abstinența conjugală.

În această perioadă, gospodinele încep pregătirile pentru Paște. Luni este ziua în care se începe să se facă curățenie în casă.

În următoarele zile se face mâncarea care va fi servită după slujba de Înviere, iar joi se vopsesc ouăle.

Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Mare

Lunea Mare

În Lunea Mare, începe curățenia de Paște: se scoate totul la aerisit, se spală rufe, se calcă și se fac reparațiile necesare prin casă.

Marțea Mare

În Marțea Mare, potrivit tradiției din Săptămâna Patimilor se aspiră, se dă cu mătura, se spală geamuri și se fac treburile grele pe lângă casă.

Până miercuri, inclusiv, se mai pot spăla și călca. După această zi, bărbații își ajută nevestele la treburile gospodărești.

Joia Mare

Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morții, iar femeile merg la biserică și împart colaci de post, vin, miere și fructe.

Conform tradiției, în noaptea de dinainte de Joia Mare sau în dimineața acestei zile se deschid mormintele și sufletele morților se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor, bărbații aprindeau focuri prin curți, în fața casei sau în cimitire. Tot în această noapte, se crede că Joimărița, zeitate a morții care supraveghează aceste focuri, dar și patroana torsului și a țesutului, care supraveghează hărnicia oamenilor, le blesteamă pe femeile leneșe.

În după-amiaza Joii Mari se fac cele mai importante copturi de Paște: pasca, cozonacii și babele coapte în forme speciale de ceramică. Cea mai importantă, pasca, se face din faină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sita deasă, și are, în mod tradițional, forma rotundă.

În cele mai multe locuri, Joia Mare este ziua în care se vopsesc ouăle și în care credincioșii se împărtășesc, după ce s-au spovedit. Culoarea roşie este însă cea mai folosită deoarece reprezintă sângele lui Iisus Hristos, răstignit pe cruce, pentru mântuirea omenirii.

Citește și: Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare din Postul Paștelui: Care este semnificația fiecarei zile

Tradiţia populară spune că ouăle vopsite în Joia Mare şi mâncate de Paşte apară de suferinţe şi necaz, iar coaja lor, îngropată în pământul păşunilor, apără vitele de deochi şi de năpastă.

Tot în Joia Mare se ține post cu mâncare uscată, iar la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca.

În această seară oamenii merg la biserică la Denia celor 12 Evanghelii, în care sunt amintite spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina cea de taină la care s-a instituit taina Împărtășaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani și prinderea Domnului de către cei care voiau să-l ucidă.

Potrivit unei superstiții, fetele obișnuiesc ca, în timpul slujbei, să facă pe o sfoară câte un nod după fiecare evanghelie, pentru ca apoi să își pună sfoara sub pernă ca să-și viseze alesul.

Vinerea Mare

Ultima vineri din Postul Mare este numită și Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă.

Vinerea Mare este zi aliturgică, adică nu se săvârșește nici una dintre cele trei Sfinte Liturghii.

Ceremonia principală din această zi este scoaterea Sfântului Epitaf din altar și așezarea lui pe o masă în mijlocul bisericii. Prin scoaterea Sfântului Epitaf retrăim coborârea de pe Cruce a lui Hristos si pregătirea Trupului Său pentru înmormântare. Seara se cântă Prohodul și se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf. Este o procesiune de înmormântare.

Citește și: FOTO-VIDEO: Obiceiul puşcatului de Paşte în Apuseni. Se alungă răul şi se celebrează Învierea Domnului

Epitaful pe care îl poartă preoții ajutați de credincioși simbolizează trupul Mântuitorului. După procesiunea din jurul bisericii, Sfântul Epitaf este așezat pe Sfânta Masă din altar, unde rămâne până la Înălțare. Punerea pe Sfânta Masă reprezintă punerea Domnului în mormânt.

În Vinerea Mare este bine să se țină post negru, în aminitirea patimilor lui Iisus. Cei care nu pot nu trebuie totuși să nu mănânce urzici și nici să pună oțet în mâncare, pentru că lui Iisus I s-a dat să bea oțet după ce a fost biciuit. În această zi nu se fac treburi în casă.

Dimineața, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculți prin rouă sau se scăldau în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoși pe tot parcursul anului.
Se spune că dacă plouă în Vinerea Mare va fi un an mănos.

Superstiții în Vinerea Mare

• În zorii zilei, casa se afumă cu tămâie, înconjurând-o de trei ori, pentru ca gânganiile și lighioanele să nu se apropie de ea;
• Femeile nu coc în Vinerea Mare cozonaci, pâine, sau orice altceva, de teamă să nu ardă mâinile Maicii Domnului;
• Femeile nu umplu borș în această ziua, ca nu cumva să se scalde în el Necuratul;
• În Vinerea Mare femeile nu cos, ca nu cumva să orbească;
• Femeile nu torc, nu țes și nu spală, pentru a nu o supăra pe Sfânta Vineri.
• Dacă plouă în Vinerea Mare va fi un an bun și mănos, iar în cazul în care nu plouă, anul nu va fi unul roditor;
• Dacă te scufunzi în Vinerea Mare în apă rece de trei ori, vei fi sănătos tot anul.

Sâmbăta Mare

Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paștelui, când femeile gătesc majoritatea mâncărurilor, termină curățenia și pregătesc hainele noi pentru zilele de sărbătoare.

De obicei, în Sâmbăta Mare are loc și sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc drobul, friptura și borșul de miel.

Sâmbătă seara se pregătește coșul cu bucate ce va fi dus la biserică pentru sfințire. În el se pun ouă roșii, pască, cozonac și preparate din carne, acoperite cu cel mai frumos ștergar din casă. Apoi, oamenii merg la slujba de Înviere și iau lumina pe care o aduc acasă, unde pun deja și prima masă de Paște.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI