Rămâi conectat

Ştirea zilei

Superstiții, obiceiuri și tradiții în Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare – credincioșii se pregătesc să primească lumina Învierii

Ziarul Unirea

Publicat

în

Superstiții, obiceiuri și tradiții în Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare – credincioșii se pregătesc să primească lumina Învierii

Cele mai vechi superstiții, obiceiuri și tradiții în Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, din lumea satului românesc.

Este săptămâna când credincioșii se pregătesc să primească lumina Învierii, este săptămâna presărată cu frumoase rânduieli şi obiceiuri străvechi, care trebuie ţinute din Duminica Floriilor – momentul intrării lui Iisus în Ierusalim – şi până la învierea Sa și chiar în zilele de Paști.

Este o săptămână sfânta, binecuvântată, în care postul trebuie ținut strict și pregătirile de Paște făcute ca la carte.

Obiceiuri în Săptămâna Mare

-se face curățenie generală în gospodării, se mătură curțile, șurile sunt curățate de gunoaie, se repară prin curte gardurile, anexele, șanțurile sunt curățate de nămol și se adâncesc, se dau pomii cu var alb (tulpina pomilor fructiferi –aproximativ 50-70 cm).

Elit - Gustul Desăvârșit

-de asemenea casele trebuie să strălucească de curățenie, (altfel ele te blestemă dacă prind Paștile neprimenite).

-în prima zi a Săptămânii Mari –se scot hainele la aerisit,

-până miercuri, inclusiv sunt permise muncile în câmp (săpat, curățat pomi, semănat), după această zi toți membrii familiei se ajută între ei la treburile gospodărești. Până în această zi femeile trebuie (trebuiau ) să termine torsul din furcă, de frică să nu fie pedepsite de Joimăriță (o femeie fioroasă care pedepsea femeile leneșe pe parcursul anului. Uneltele de tortură ale Joimăriței erau: căldura, oala cu jăratec, ardea degetele femeilor leneșe. Joimărița era, la origini, o zeitate a morții care supraveghea focurile din Joia Mare, treptat devenind un personaj justițiar care pedepsea lenea.

Tradiții în Săptămâna Mare

-în Oltenia copii merg la colindat, aceștia sunt răsplătiți cu ouă pentru a fi vopsite. Colindatul cu câlții-mâții (o formă de satirizare a femeilor care nu au terminat de tors), este un colind ce avertizează pedepsele Joimăriței.

„Câlţii-Mâţii,

Toarce câlţii!

Ori i-ai tors,

Ori i-ai ros. (…)

Să te-nduri şi să ne dai

Cele ouă-ncondeiete.”

-cenușa din sobă de la focul din miercurea mare este bună de aruncat pe straturi (rol de protejare împotriva dăunătorilor),

Joia Mare-Joia Patimilor- Joimărița – Joia Neagră

-în Joia Mare (ultima zi din post când se mai pomenesc cei decedați (se fac slujbe dedicate morților). În această zi fiecare familie care are rude decedate merge la biserică ducând diferite pomeni care constau în colaci, vin, dulciuri pe care le împart cu cei din biserică pentru sufletul celor adormiți.

Citește și: obiceiuri de Paște, tradiții de Paști

-Se mai spune că în noaptea premergătoare Joii Mari, sau în dimineața acestei zile se deschid mormintele și sufletele morților se întorc la casele lor. Pentru a întâmpina aceste suflete se aprindeau focuri prin curți, sau în cimitire, (crezându-se că ei se încălzesc la aceste focuri). (Vezi înhumarea precreștină din Vinerea Mare –focurile fiind ruguri funerare).

Peste an se mai fac focuri ritualice de Mucenici, de Lăsatul Secului, de Sân Gheorghe sau de Sânzâiene (acestea se fac din plante cu virtuți magice –alun, tei, boz). În jurul focurilor se așeazau scaune pentru sufletele morților ce aveau să sosească și se dădea de pomană copiilor. Acest obicei se mai păstrează în zona montană a Bucovinei (Moldovița, Paltin, Argel, Vama, Brodina).

-În Joia Mare se prepară cele mai importante copturi pascale: pasca, cozonacii cu mac și nucă. Pasca cea mai importantă coptură rituală a Paștelui, se face din făină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sită deasă, și are, cel mai adesea, forma rotundă.

-în unele locuri (din lumea satului) cojile ouălor folosite la pască se adunau cu grijă într-un vas de ceramică iar în Sâmbăta Paștelui se aruncau pe o apă curgătoare crezându-se că, astfel, găinile și puii aveau să fie păziți de uliu peste vară. Se mai credea că, în felul acesta, se dădea de știre Blajinilor – popor mitic care trăia sub pământ – că se apropie cea mai mare sărbătoare a creștinilor.

-în Joia Mare se vopsesc sau/ și încondeiază ouăle, culoarea recomandată și cel mai des folosită –roșu-culoarea reprezentând sângele Mântuitorului. În unele zone ale țării această operațiune are loc în Sâmbăta Paștelui, în niciun caz în Vinerea Mare. În Vinerea Mare se spune că nu se face nimic pentru spor, deoarece nu rodeşte, pentru că Hristos a murit. Or, oul este un simbol al rodirii perpetue şi al formei rotunde aproape perfecte.
Ouăle roşii simbolizează Învierea au rolul de a ţine răul la distanţă. S-ar zice, în vechea tradiţie, că aruncarea, la întâmplare sau la gunoi, a cojilor de ouă roşii este interzisă. Acestea se aruncă într-o apă curgătoare, anunţându-se astfel că, la o săptămână după Paştele creştinilor, va veni şi Paştele blajinilor. În anumite regiuni ale ţării, ouăle roşii sau cojile lor se folosesc şi ca simbol al fertilităţii şi, din această cauză, se pun la rădăcina pomilor fructiferi sau a florilor.

-ouăle se vopseau (probabil și acum în unele case) cu coji de ceapă, cu sunătoare, flori de tei, levănțică.

-ouăle colorate în alte culori (galben, verde, albastru) vestesc bucuria primăverii.

.-ouăle închistrite sunt simbolul Mântuitorului, care a ieșit din mormânt și a înviat, precum puiul din găoace.

– În Bucovina (și nu numai) ele se numesc si „oua muncite”, dedicând strădania de a le face frumoase patimilor pe care le-a suferit Hristos pentru lume.
-tehnica diferă în funcție de zonă, timp, creatorul popular. Cea mai răspândită și mai renumită tradiție a încondeiatului ouălor este în Bucovina.

-Mai întâi, aici se încondeiau ouă crude, apoi fierte, iar azi se închistresc ouă golite de conținut. Instrumentul cu care se „scriu” ouăle se numește chișită (un vârf ascuțit de tablă de aramă, fixat într-o măciulie a unui băț plat).
Tehnicile sunt diferite. Cea mai apropiată de tradiție este încondeierea prin acoperirea succesivă cu ceară, apoi scufundarea oului în diferite băi de vopsea: întâi galben, apoi roșu, verde, albastru, negru.
-în ornarea ouălor se folosesc motive geometrice, fitomorfe sau zoomorfe. Dintre ele amintim romburi, triunghiuri, zig- zag-uri, puncte, frunza de stejar, bradul, floarea de măceș, grâul, coarnele berbecului, pestele, cerbul (coarnele cerbului), steaua magilor, cărarea (calea) rătăcită, cârligul ciobanului, crucea Paștelui, etc. Mai nou se întâlnesc icoane pictate pe oua sau în interiorul oului. Tot un motiv tradițional îl constituie încondeierea cu încrețeli (motive ornamentale) de pe cămășile populare.
Se mai întâlnesc și alte motive: șarpele, grebla, furca, ciuboțica cucului, hora, cloșca cu pui, coada rândunicii, laba găștei, colțul porcului, strugurele, cireșica, floarea păștii, fierul plugului, cheptenul, frâul, ferestruica, etc., prezente, mai nou, în zona Branului, Vrancea, Oltenia.
În cultura populară actuală, ouăle închistrite sunt, mai mult, obiecte de artă.
Câteva explicații ale unor simboluri folosite la încondeiat

linia dreaptă verticală = viața;
linia dreaptă orizontală = moartea;
linia dublă dreaptă = eternitatea;
linia cu dreptunghiuri = gândirea și cunoașterea;
linia ușor ondulată = apa, purificarea;
spirala = timpul, eternitatea;
dublă spirală = legătura dintre viață și moarte.

Cele mai întâlnite motive la încondeiere:

Crucea – semnul creștinătății,

Crucea Paștelui – crucea cu care creștinii împodobesc pasca pe care o duc la biserică, în noaptea Învierii,

Crucea românească și crucea rusească sau crucea moldovenească – este reprezentată printr-o cruce cu alte cruciulițe la capete;

Steaua – este un motiv răspândit, întâlnit în Bucovina și în vechiul Regat,

Regnul animal: albina, broasca, șarpele, mielul;

Motive vegetale: frunza bradului, garoafa, spicul grâulu;

Unelte casnice și de câmp: grebla, lopata, fierul plugului;

Ornamente industriale, motive luate din industria casnică: clinul ce se formează la croirea cămeșilor.
Legenda care explică de ce se înroșesc ouăle de Paști. Se spune că Maica Domnului venise să-și plângă fiul răstignit, aceasta a așezat coșul cu ouă lângă cruce, acestea înroșindu-se de sângele scurs de la rănile lui Iisus. Atunci Domnul a spus:
„De acum înainte să faceți și voi ouă roșii și împestrițate întru aducere aminte de răstignirea mea, după cum am făcut și eu astăzi”.
Culoarea roșie reprezentând focul cu puterea purificatoare dar și sângele lui Iisus pentru mântuire.
-din Joia Mare până în Joia Săptămânii Luminate femeile nu au voie să spele haine,

-în această zi nu este bine să dormi, de vei dormi în această zi vei lenevi tot anul (lenea este unul din cele mai mari păcate),

-în această zi are loc Denia celor 12 Evanghelii,

– în credinţa populară, cei care ţin post din Joia Mare şi până în Paşti vor fi înştiinţaţi de moartea lor cu trei zile înainte de a trece în lumea cealaltă.

Obiceiuri, tradiții și supertiții în Vinerea Mare

Vinerea Mare – în Bucovina denumită și Vinerea Paștilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare.

Este ziua în care Iisus a fost răstignit și a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul păcatului strămoșesc. În această zi se ține post negru, este interzis să faci copturi. Există credința că dacă cineva se încumetă a coace în această zi face mare păcat și va fi în mare pericol de boală, iar coptura nu este mâncată nici de pești, Femeile care coc în această zi se spune că ard mâinile Maicii Domnului. Iar cine ține post negru va fi ferit de boli tot anul și va avea belșug în toate.

În dimineața Vinerii Mari, oamenii alergau desculți prin rouă, înainte de răsăritul soarelui, pentru a fi sănătoși tot restul anului (Bucovina și Maramureș).

-În Vinerea Mare nu se mănâncă urzici, nu se foloseşte oţet pentru că pe Cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele au fost udate cu oţet.

-în Vinerea Mare nu se spală, coase, nu se sacrifică păsări sau animale, ca să nu se supere Sfânta Vineri, în unele zone se dă cu tămâie în jurul copacilor şi caselor pentru a le feri de dăunători, boli, trăsnet şi animale sălbatice.

– dacă plouă în Vinerea Mare se spune că va fi an mănos. În Vinerea Mare nu se săvârşeşte Liturghie, iar morții nu se îngroapă decât cu bătăi de toacă.

–în lumea satului se spune că în Vinerea Mare femeile nu au voie să se tundă, spunându-se că ar putea muri cineva apropiat din familie,

-în seara Vinerii Mari toată familia (în satul bucovinean) mergea la biserică pentru a participa la slujba de scoatere a aerului și pentru a trece pe sub acesta. În această zi, se scoate Sfânta Cruce în mijlocul Bisericii, la amiază, iar înaintea ei se aşează pe masă Sfântul Epitaf. Este ziua în care se tămăduieşte sufletul de păcat şi se spune că până şi cei blestemaţi se pot vindeca. Sfântul Epitaf aşezat în faţa Crucii cu Mântuitorul răstignit este loc de pelerinaj al credincioşilor. Este aşa-numita „trecere pe sub Masă” – un dans ritual de bucurie, după cum explică preoţii. Creştinii trec în genunchi pe sub Masă, acesta însemnând gestul suprem de pocăinţă, iar după ce ies, se ridică în picioare, gestul simbolizând faptul că respectivul nu rămâne doar la pocăinţă, ci „se îndreaptă”, se luminează după această trecere, se purifică. O altă interpretare a trecerii pe sub Masă este coborârea în Mormântul lui Hristos care s-a jertfit pentru iertarea păcatelor neamului creştin, iar ridicarea în faţa Crucii este triumful asupra suferinţei şi spălarea păcatelor.

Citește și: mesaje de Paște, urări de Paști, felicitări de Paști

Se poate trece pe sub Masă o dată sau de trei ori, cu o lumânare aprinsă, ritualul fiind diferit în funcţie de obiceiul locului. Pe Masă se pun flori. Se spune că nu este bine să treci după un bătrân bolnav, că s-ar putea să ajungi ca el sau să-i iei păcatele, şi nici după o femeie. După Prohod, se înconjoară Biserica împreună cu preoţii care au ţinut slujba. Unele persoane fac înconjurul sfântului lăcaş mergând în genunchi.
-Sâmbăta Mare ultima zi de pregătire a Paștilor, femeile pregătesc majoritatea mâncărurilor pentru masa de Paști. Se pregătesc hainele de sărbătoare (de cele mai multe ori erau haine noi) pe care urmau să le îmbrace în zilele de Paști, la biserică, la rude când merg cu Paștile sau la horele satului.

Obiceiuri, tradiții și superstiții în Săptămâna Patimililor – Sâmbăta Mare

-în Sâmbăta Mare se sacrifică mielul din carnea căruia se pregătesc mâncări tradiționale: drobul, numit în Bucovina cighir, friptura și borșul de miel.

Spre deosebire de Crăciun, pentru Paști nu se pregătesc prea multe feluri de mâncare, de unde și zicerea: „Crăciunul este sătul iar Paștele este fudul”.

Pe vremea când gospodinele îți făceau singure cămeșile (și hainele în general) acestea aveau grijă ca de Paști să aibă o cămeșă din in (cât mai albă) cusută în mod special cu cele mai frumoase culori și modele, iar bărbații trebuia să aibă măcar o pălărie nouă.

-seara fiecare gospodină îți pregătea cu grijă coșul pentru a fi dus la biserică, pentru sfințire. Punea un ștergar curat (țesut) o lumânare, ouă roșii -încondeiate, pască (crucea păștii –era o pască cu semnul crucii făcut din aluat), cozonac, slănină, zahăr, sare, o ramură de busuioc. Aceste produse după ce au fost sfințite se spune că sunt bune de leac –se punea câte puțin din fiecare în hrana animalelor, păsărilor pentru a fi sănătoase, iar la prima masă din ziua Paștelui se serveau din ele toți membrii familiei.

-după încheierea slujbei de înviere se sfințește coșul cu bunătăți, iar oamenii se întorc acasă cu lumânările aprinse. Acasă merg la animale, păsări cu lumina aprinsă spunându-le „Hristos a Înviat” și la ceilalți membrii ai familiei care nu au putut merge la slujbă. Apoi fac semnul crucii și sting lumânările. Lumânările se păstrează în casă și se aprind doar la vreme de necaz, boală, supărare sau calamități. O parte din produsele sfințite se păstrează peste an, fiind considerate bune de leac.

-în vechime oamenii aduceau cocoși la sfințit în noaptea de Înviere, cocoșul semn al belșugului, se mai spune că aceluia care îi cânta cocoșul prima dată în acea noapte va fi cele mai bune roade și va avea un an îmbelșugat. După sfințire cocoșii erau dați de pomană săracilor.

În fiecare zi a Săptămânii Mari în biserici se țin slujbe numite Denii.

-în Duminica Paștelui –credincioșii se spală cu apă neîncepută în care pun un ou roșu, unul alb, un fir de iarbă și un bănuț de argint, apa având rol purificator iar celelalte semne ale prosperității, bogăției și sănătății.

-În ziua de Paşti nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de câte ori vei vrea să lucrezi câmpul.

-la masa de Paște este bine să mănânci prima dată ou, se crede că acesta aduce sănătate trupului, apoi pește și pasăre pentru a fi sprinten ca peștele și ușor ca pasărea.

-cu cine ciocnești ouă în ziua de Paști te vei întâlni pe lumea cealaltă,

-dacă păstrezi un ou roșu 40 de zile după Paște și acesta nu se strică vei avea noroc tot anul,

-de Paști se așează o bucățică de fier sub prag, ca protecție pentru casă,

-prima persoană care intră în casă este indicat să fie bărbat , semn de noroc pentru casă,

-se spune că cei care mor în ziua de Paști sunt scutiți de Judecata de Apoi, sufletele lor ajungând direct în Rai,

-copii născuți de Paști sunt norocoși, binecuvântați, având o viață luminată,

-în ziua de Paște nu se mănâncă oul cu sare, se spune că transpiri tot anul,

-Dacă în prima zi de Paşte bate vântul, aşa va bate tot anul, iar o ploaie trecătoare înseamnă că iarba va fi grasă, recolta bogată, dar va fi fân puţin.

În lumea satului prin unele zone ale țării obieceiurile, tradițiile și superstițiile se întind până la Înălțarea Domnului.

De crezi în ele sau nu noi ți le-am adus la cunoștință din sursele menționate mai jos și de prin lumea satului de unde am crescut sau pe unde ne-au purtat pașii. O mare parte din aceste obiceiuri și superstiții se respectă cu sfințenie în unele case ale creștinilor din lumea satului.

Sâmbăta Mare

Ultima zi a Săptămânii Patimilor, cunoscută drept Sâmbata Mare, este ziua în care creştinii ortodocşi prăznuiesc îngroparea trupească a Mântuitorului Iisus Hristos şi pogorârea în iad, prin care neamul nostru fiind chemat din stricăciune a fost mutat spre viaţa veşnică. Sâmbăta cea mare este deci ziua tăcerii adânci dinaintea Învierii, în care Hristos sfărâmă moartea în iad şi cheamă la înviere întreaga umanitate.

 În Sâmbăta Mare, gospodinele fac ultimele pregătiri pentru masa de Paşti. Vopsesc ouăle, în cazul în care nu au făcut acest lucru în Joia Mare, pregătesc cozonacii şi pasca, drobul şi friptura de miel. Deretică prin casă şi pregătesc pentru întreaga familie hainele curate pe care le vor îmbrăca la slujba de Înviere.

Lumina Învierii

 Seara lumea porneşte în linişte spre biserică, pe drum se vorbeşte în şoaptă, iar la slujba de Înviere toată lumea stă şi ascultă cu mare evlavie. La miezul nopții, preotul cheamă credincioșii să ia lumină, spunând: “veniți sa luați Lumină!”. Aceştia aprind lumânări şi transmit, mai departe, lumina, până când toată lumea are lumânările aprinse în mână.

 După ce iau lumina, oamenii merg în cimitir la căpătâiul morţilor familiei şi aprind şi acolo lumânări, ca şi cei trecuţi dincolo să ştie că a venit Învierea Domnului. Lor li se dă de pomană şi în ziua de Înviere, dar şi peste o săptămână, când e Paştele Morţilor. Sămbata și duminica se transmit cele mai frumoase mesaje, urări și felicitări de Paște fericit care pot fi transmise prin SMS.

 La plecarea spre casă, fiecare credincios este bine să ducă în căminul său lumânarea aprinsă la Înviere. Aceasta simbolizează Lumina Învierii Domnului Hristos.

Salvează


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Ştirea zilei

UPDATE| AVARIE GRAVĂ la barajul din Roșia Montană: Locuitorii din apropierea Tăului Mare, EVACUAȚI

BONTEA Alexandru

Publicat

în

UPDATE| AVARIE GRAVĂ la barajul din Rosia Montană: Locuitorii din apropierea Tăului Mare, EVACUAȚI

Pompierii din județul Alba sunt în alertă maximă, după o avarie gravă a fost semnalată la golirea de fund a barajului de la Tăul Mare. Din primele informații, se pare că s-au desprins pietre din baraj care au blocat vanele care permit deversarea controlată a apei. Avaria a fost semnalată sâmbătă noaptea de către primarul comunei Roșia Montană, Eugen Furdui.

Mobilizare de amploare în Apuseni. A fost convocat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență

Potrivit ISU Alba, a fost convocat Comitetul Local pentru Situații de Urgență al com. Roșia Montană, s-a întrunit Comitetul Județean pentru Situații de Urgență al județului Alba.

Elit - Gustul Desăvârșit

De asemenea, s-a activat Centrul Județean de Conducere și Coordonare a Intervenței.

La nivelul ISU Alba a fost alertată de asemenea grupa operativă, iar personalul subunităților de intervenție aflat în ture libere a fost chemat la serviciu pentru creșterea capacității de intervenție.

În zona Lacului Piscicol Tăul Mare au fost dislocate următoarele forțe și mijloace:

– 2 Autocamioane de Intervenție dotate cu motopompe remorcabile de mare capacitate (fiecare 10.000 l/min)
– 2 autospeciale 4×4 cu capacitate mărita de trecere;
– 2 microbuse de transport
– 3 ofițeri si 40 de subofiteri si soldați aparținând ISU Alba
– buldozer asigurat prin grija administrației locale pentru facilitarea accesului autospecialelor de Intervenție
– personal aparținand IPJ si IJJ pentru asigurarea ordinii publice si a celorlalte măsuri specifice.

În cadrul ședintei Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, au participat, în sistem de teleconferință, și Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, dr. Raed Arafat și inspectorul general al IGSU, general- locotenent Dan-Paul Iamandi.

Totodată, din ordinul inspectorului general al IGSU, a fost suplimentată resursa de intervenție cu alte 4 motopompe de mare capacitate din județele Bihor, Cluj, Hunedoara și Mureș.

Menționăm că pentru optimizarea misiunii de răspuns, la nevoie forțele si mijloacele de intervenție pot fi suplimentate.

Localnicii din avalul lacului de acumulare EVACUAȚI din gospodării

UPDATE: Pentru protecția populației aflată în proximitatea barajului, în cadrul ședinței Comitetului Local pentru Situații de Urgență a fost dispusă măsura evacuării preventive a localnicilor din avalul Lacului de acumulare Piscicolă Tăul Mare.

Relocarea cetățenilor va fi temporară în spațiile puse la dispoziție de autoritățile locale, iar transportul acestora se va realiza cu mijloace proprii sau ale autorităților locale si ale ISU Alba (7 microbuse). La nevoie aceste mijloace vor fi suplimentate cu autoturisme ale operatorilor economici de transport din zona. Spațiile identificate pentru cazarea localnicilor se afla la internate scolare si sali de sport din orașul Abrud și orașul Cîmpeni, avănd o capacitate de cazare totală de aproximativ 400 de persoane.

Mesaj Ro-Alert dupa avaria de la lacul Tăul Mare

Totodată, pentru informarea cetățenilor, ISU Alba a transmis un mesaj prin intermediul sistemului Ro-Alert.

Populatia de pe raza localității Roșia Montană va lua imediat măsuri pentru autoevacuare, ca urmare a avariei de la barajul lacului de acumulare Tăul Mare. Persoanele care nu se pot autoevacua, vor fi evacuate cu sprijinul autorităților locale.

Reprezentanții ISU Alba au mai transmis că în acest moment NU EXISTĂ UN RISC IMINENT PENTRU POPULAȚIA DIN AVALUL ACUMULĂRII, însă PREVENTIV, se impun măsuri pentru evacuare.

Autoritățile locale și județene au luat măsuri pentru punerea în siguranță a acumulării. Autoritățile vor aduce la cunoștința populației dacă starea de risc va impune alte măsuri.

Reamintim că măsura evacuării populației a fost luată preventiv, în acest moment neexistând un risc iminent pentru populație.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

Îmbunătățirea sistemului de alimentare cu apă în comuna Mogoș: A fost solicitat avizul din partea APM Alba

BONTEA Alexandru

Publicat

în

Îmbunătățirea sistemului de alimentare cu apă în comuna Mogoș: A fost solicitat avizul din partea APM Alba
Primăria comunei Mogoș a solicitat emiterea acordului de mediu pentru proiectul de îmbunătățire a sistemului de alimentare cu apă.
Situația existentă

Comuna Mogoș deține un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă din surse proprii.

Rezevorul de alimentare al comunei este alimentat din 3 izvoare, a cărei apă este tratată într-o stație de clorinare amplasată în gospodăria de apă.

Pentru suplimentarea rezervei de apă, primăria comunei Mogoș dorește captarea unui izvor din torentul aparținător Văii Țupilor, pentru care s-a realizat un studiu hidrogeologic și unul de protecție.

Elit - Gustul Desăvârșit
Situatia propusă

Izvorul care se va capta se află la cota 1057m. Conducta de aducțiune proiectată conform calculelor va fi din PEHD De 90mm PN16, PN10 și PN6 în lungime totală de 3700 m care va ajunge la stația de clorinare și la rezervorul existent de 200 m3 situat la cota 886.54 radier.

Pe traseul conductei de aducțiune s-au amplasat două cămine de reductor. Primul cămin de reductor CR1 va fi amplasat la cota 897, iar al doile-a cămin de reductor CR2 va fi amplasat la cota 792.

Pe traseul aducțiunii se vor amplasa 4 cămine de vane, golire, aerisire și cu reductoare de presiune amplasate conform planurilor de situație anexate.

Căminele vor fi cu camere din prefabricate de beton armat în care se vor monta instalaţiile aferente.

Dimensiunile căminelor vor fi în funcţie de numărul, mărimea vanelor care urmează a fi montate în cămine şi adâncimile de pozare a conductelor.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

Fermierii cultivatori de sfeclă de zahăr din Transilvania, inclusiv cei din Alba, cer ministrului Agriculturii să salveze fabrica de zahăr de la Luduș

Unirea Ziarul

Publicat

în

Fermierii cultivatori de sfeclă de zahăr din Transilvania, inclusiv cei din Alba, cer ministrului Agriculturii să salveze fabrica de zahăr de la Luduș

Sute de fermieri din nouă județe ale Transilvaniei, printre care și Alba, reuniți în Asociația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr ”Beta”, solicită ministrului Agriculturii, Petre Daea, să salveze în ultimul moment fabrica de zahăr de la Luduș. Societatea este deținută de grupul francez Tereos, cel mai mare producător de zahăr din Franţa, care a pătruns pe piaţa românească în 1992.

Închiderea și vânzarea fabricii a fost determinată de faptul că activitatea nu a mai fost rentabilă după liberalizarea pieţei şi eliminarea cotelor de zahăr începând din 2017, precum și din cauza costurilor ridicate cu producţia. Odată cu închiderea fabricii de la Luduş, România ar mai rămâne cu o singură fabrică de zahăr din sfeclă de zahăr, la Roman – județul Neamț. a grupului austriac Agrana.

Fermierii susțin că închiderea definitivă a fabricii va duce la dispariția unei culturi ”de aur” pentru 400 de fermieri din județele Alba, Mureș, Cluj, Sibiu, Bistrița, Hunedoara, Harghita, Covasna și Brașov, care au cultivat în ultimii ani o suprafață de 7.000 – 8.000 de hectare anual.

Elit - Gustul Desăvârșit

Citește și: O fabrică mare din România se va ÎNCHIDE: Oficialii au anunțat că va fi demolată

”Prin închiderea fabricii de zahăr sunt afectați nu numai angajații rămași fără loc de muncă, fermierii, ci și industria alimentară, fiind încurajat importul de zahăr. Impactul este la nivel național. Situația este cu atât mai drastică, în condițiile conflictului din Ucraina”, se susține într-o adresă înaintată ministrului Agriculturii. În contextul închiderii fabricii, peste 150 de persoane rămân fără loc de muncă.

”Astăzi (marți – n.r) am avut întâlnire cu conducerea fabricii Tereos Luduș, unde am fost informați despre reluarea programului de disponibilizare începând cel mai probabil de săptămâna viitoare. Totodată am fost informați că negocierile cu statul nu au dus la nici un rezultat”, este mesajul transmis ieri către angajați de către reprezentanții acestora.

Adrian Chesnoiu, fostul ministrul Agriculturii, a negociat cu managementul companiei Tereos România cumpărarea fabricii de către stat prin Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea şi continuarea activităţii de cultivare a sfeclei de zahăr în zonă şi, implicit, păstrarea locurilor de muncă ale salariaţilor din fabrică. Tranzacţia urma să fie semnată la 1 iulie 2022, dar miniştrii Agriculturii s-au schimbat, astfel că înţelegerea nu a mai fost respectată.

*Ofertă de preluare de la Scandia Food SRL

Într-un răspuns primit de reprezentanții fermierilor de la Ministerul Agriculturii se susține că preluarea fabricii prin Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea nu a fost posibilă în condițiile în care aceasta nu era operațională și nu putea să participe la finalizarea tranzacției. Reprezentantul ministerului le trasmite că există o ofertă de preluare a fabricii de către societatea Scandia Food SRL și îi îndeamnă pe fermieri să se asocieze cu aceasta pentru realizarea tranzacției. Deocamdată, nici această tranzacție nu a fost anunțată oficial și chiar dacă ar fi realizată fermierii nu au încredere că va fi păstrat obiectul de activitate al societății.

” Surpriza a fost primăvara asta când ni s-a spus că s-a terminat cu contractele cu fabrica de zahăr Luduș întrucât își închide porțile. M-a mirat acest lucru, pentru că eu știu, ar trebui să știe și alții, că sfecla de zahăr și producerea sa ar trebui să fie o industrie strategică pentru țara noastră. Am rămas cumva așa, cu un gust amar la auzirea veștii că se închide Tereos – fabrica de zahăr Luduș – în condițiile în care în țară mai funcționau doar două – una la Bacău – Agrana și cea de la Mureș – Luduș.

Cine are frâiele în mână trebuie să se gândească foarte serios la acest aspect, pentru că am avut experiențe și cu alte industrii strategice și ne-au scăpat din mână. Trebuie să fie un o politică coerentă, o strategie pe termen lung”, a declarat Nicolae Nemeș, reprezentant al societății ”Vințana” Vințu de Jos, care lucrează 800 de hectare, din care anul acesta 50 au fost cu sfeclă de zahăr.

Într-un memorandum aprobat de premierul Nicolae Ciucă se susține că ”redeschiderea fabricii de zahăr de la Luduș ar asigura menținerea unei concurențe pe piața internă a zahărului, ceea ce reprezintă un obiectiv strategic necesar a fi îndeplinit la nivel guvernamental”.

Dorin ȚIMONEA


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea