Ajunul Crăciunului, tradiții și obiceiuri: Noaptea în care se deschid cerurile, se merge cu colinda și vine Moș Crăciun
Seara de Ajun este o seară de bucurie și liniște sufletească, dedicată nașterii lui Iisus Hristos. De asemenea, în această noapte, toată lumea îl așteaptă pe Moș Crăciun, încărcat de daruri pentru cei care au fost cuminți tot anul.
Citește și: MESAJE de CRACIUN. Urări de Crăciun. Felicitări de Crăciun. SMS de Crăciun
În tradiția noastră populară, Ajunul Crăciunului reprezintă sărbătoarea de sfârșit de an, patronată de Moș Ajun. Legendele spun că Moș Ajun este fratele geamăn al lui Moș Crăciun. Fecioara Măria l-a rugat pe el, inițial, îi ofere ajutorul înainte de a-l naște pe Iisus, dar pentru că s-a considerat prea sarac, Moș Ajun a trimis-o pe Măria la casa fratelui sau, Moș Crăciun, unde i s-a oferit găzduire într-un staul.
Tot în Ajunul Crăciunului, se anunță nașterea Domnului, prin colinde. Termenul „colinda” este de origine latina și provine de la cuvântul latin „calendae”, derivat din verbul „calare” – a vesti. Dis-de-dimineața, copii și tineri pornesc la colindat, bătând din ușă în ușă. Aceștia sunt recompensați cu nuci, covrigi, fructe sau bani.
Citește și: Mesaje de Crăciun în limba maghiară. Urări de Crăciun în maghiară. Felicitări care poti fi trimis prin SMS de Crăciun în ungurește
Și pentru că spuneam de tradițiile ce trebuie respectate în Ajun, iată câteva dintre obiceiurile și superstițiile legate de întâmpinarea Crăciunului, care se păstrează în credință tradițională din Romania, și nu numai:
– Toate lucrurile împrumutate de-a lungul anului trebuie recuperate;
– Copiii trebuie să mănânce bostan, pentru a fi sănătoși și voioși tot anul care urmează;
– Fetele nemăritate își pot vedea ursitul, daca țin post negru și lasă peste noapte afara câteva feluri de mâncare negustate, pentru alesul inimii lor. Tradiția spune că acesta vă veni să guste din mâncarea pregătită, iar fata îl vă putea vedea;
– Lumânările aprinse în seara de Ajun trebuie lăsate aprinse până la final, pentru a avea noroc toată luna ianuarie;
– În Ajunul Crăciunului trebie să dăruiești ceva unei persoane, pentru a avea parte de prosperitate în viitor;
– Ușile nu trebuie să stea închise, pentru a nu alunga norocul;
Citește și: MESAJE SMS de CRĂCIUN în limba ENGLEZĂ. Idei de URĂRI şi Felicitări în română şi engleză
– Luminile de Crăciun din brad nu se aprind înainte de apariția primei stele pe cer;
– Pentru a avea noroc în anul următor, trebuie să maturi pragul ușii;
– La masa de Crăciun trebuie să participe un număr par de invitați;
– Prima persoană care intra în casa în seara de Ajun trebuie să fie un bărbat, pentru a aduce noroc în casa.
O altă credinţă străveche este deschiderea Cerurilor în seara de Crăciun. Se spune că toţi cei care pleacă dintre noi în perioada Crăciunului vor ajunge în Rai
Colindele
Colindele sunt de două feluri: religioase şi laice. Cele religioase au origine literară, iar subiectele lor se referă de cele mai multe ori la Isus. Colindele profane (sau lumeşti) au un caracter liric, şi de multe ori sunt adaptate de colindători la situaţia celor în faţa cărora le cântă.
Citește și: Obiceiuri și tradiții de Crăciun în Ardeal
Colindatul cu motive religioase, deşi de origine bisericească, e totuşi format tot după modelul colindatului de tip păgân având de fapt origine comună cu cesta. Astfel există: Colindele Domnului (În drum spre Vitleim, Naşterea Domnului, Vestirea Păstorilor, Închinarea Păstorilor, Pornirea Magilor după stea, Închinarea Magilor, Tăierea Pruncilor, Numele Domnului, Patimile Domnului, Răstignirea , Coborât-a de pe Cruce); Colindele Sfinţilor (Colindul Crăciunului, Sf. Vasile, Sf. Nicolae, Sf. Ion, etc.); Colindele Omului (Colind de copil mic, de fată mare, de flăcău, colindul omului bogat şi milostiv, colind de preot, de cioban, de vânător, de pescar, de marinară, colind de viteaz, de familie, de însurăţel, etc.)
Citește și: Superstiții și obiceiuri populare de Crăciun de pe vremea bunicilor
Creatorii acestor producţîi populare sunt diferiţi, după cum diferit este şi felul colindului: pentru cele religioase de nuanţa creşțină putem socoti că făuritorii sunt preoţîi, călugării şi cântăreţîi bisericeşti, dascălii şi diacii, fiindcă ei erau cunoscători ai Evangheliilor şi ai Vieţilor Sfinţilor.
Cât privește colindele profane, autorii sunt anonimi, creatori talentați care au făurit poezia populară. Peste aceasta creație inițială s-a suprapus prelucrarea veac de veac și an de an a obiceiurilor și datinilor strămoșești.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act La data de 23 noiembrie 1940 a avut loc aderarea României la Pactul Tripartit. Generalul Ion Antonescu, şeful statului român între 1940-1944, a semnat, la Berlin adeziunea României la Pactul Tripartit împotriva Uniunii […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Sportacum 4 zile
Sâmbătă, CIL Blaj – Metalurgistul Cugir, ultimul derby „de Alba” al anului | Vineri, pe „Cetate”, CSM Unirea – meci în nocturnă, CSU Alba Iulia, deplasare la Dej
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Sportacum 2 zile
CIL Blaj – Metalurgistul Cugir 2-2 (0-0) | Ultimul derby „de Alba” al anului, nedecis
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act