5 septembrie 1944: Armata a IV-a Română oprea ofensiva germano-ungară din centrul Transilvaniei. Contribuţia acesteia la eliberarea de sub ocupaţia Ungariei

În cel de-al doilea război mondial, armata noastră nu a fost deloc una de neglijat din punct de vedere a disciplinei și curajului. Însă pentru zona politică, interesele marilor puteri și poziționarea geografică au făcut imposibilă situația de a nu face compromisuri.

La 5 septembrie 1944, grupări mari de armate germano-ungare au trecut la ofensivă în Podişul Transilvaniei, pe direcţia Cluj-Turda-Sibiu şi Târgu Mureş, având ca obiectiv strategic luarea în stăpânire a crestelor Carpaţilor Meridionali. Luptele au durat până la 14 septembrie, când se încheie bătălia decisivă din Podişul Transilvaniei, cu zdrobirea forţelor inamice şi eliberarea teritoriului românesc din intrândul de la Sf. Gheorghe – Odorhei.

Ofensiva inamicului fiind definitiv oprită după patru zile de lupte îndârjite, comandamentul german a hotărât retragerea pe malul de nord al râului Mureş, ceea ce a permis Armatei a 4-a române, sub comanda generalului de corp de armată Gheorghe Avramescu, să pornească, în dimineaţa zilei de 9 septembrie, ofensiva, zdrobind apărarea inamică şi creând capete de pod la nord de Mureş, în zonele Sânpaul, Iernut-Cipău, Luduş şi Viişoara. În această operaţiune strategică, un episod important şi dureros a fost cel de la Oarba de Mureş.

Ofensiva generală, pe întreg frontul, a Armatei a 4-a române a fost declanşată la 23 septembrie 1944. Lupte extrem de violente s-au purtat pe Dealul Sângeorgiu, care domina Valea Mureşului, între Cipău şi Iernut, ca o adevărată fortăreaţă naturală, puternic organizată genistic şi apărată cu înverşunare de unităţi ale Diviziei 8 cavalerie germană SS. Înălţimea a fost cucerită pe 26-27 septembrie, în urma unor atacuri hotărâte, executate de ostaşii Diviziei 9 infanterie.

Luptele de la Oarba de Mureş pot fi socotite ca fiind cele mai grele şi mai sângeroase dintre cele desfăşurate de unităţile Armatei a 4-a române în Transilvania. Dovada concludentă a acestui fapt este numărul enorm de jertfe: 11 mii de soldaţi şi ofiţeri români morţi în această cruntă bătălie. Acest lucru putea fi evitat în mare măsură, dacă generalii sovietici dădeau dovadă de mai multă loialitate faţă de „aliaţii” lor români, faţă de vieţile combatanţilor angajaţi în războiul comun.

Dezvoltând ofensiva în adâncime, unităţile armatei române au eliberat,la 28 septembrie, oraşul Târgu Mureş. O zi mai târziu, la 29 septembrie, a fost eliberat oraşul Reghin.
Lupte importante au avut loc pe Valea Mureşului, la vest de Munţii Apuseni, în Podişul Transilvaniei, pe văile Crişurilor, pentru eliberarea oraşelor Turda, Cluj, Huedin, Salonta şi Oradea.
Una din operaţiunile militare de mare importanţă a fost „Operaţiunea Cluj”, începută de Armata a 4-a română, la 9 septembrie 1944, pe direcţia principală a loviturii aflându-se Corpul 6 armată.

Eliberarea Clujului a fost rezultatul eforturilor eroice făcute de trupele de la aripa stângă a Diviziei 18 Infanterie Munte Română, care a executat o dublă învăluire a inamicului din acest oraş împreună cu Divizia 2 Munte şi Divizia 1 Cavalerie, care au acţionat pe la vest de oraş, a unor unităţi militare sovietice.

Trupele române şi sovietice au executat pătrunderea la est şi vest de oraş concomitent cu atacul frontal al inamicului din Cluj. Corpul 104 sovietic a angajat lupte dârze pe marginea de sud a Clujului. Inamicul rezista cu înverşunare, întrucât Clujul reprezenta un pion de bază al apărării sale din Transilvania.

În această situaţie, acţiunea de învăluire largă, de la nord-est, executată de trupele de aripă stângă a Armatei a 4-a, de Divizia 18 Infanterie Munte Română şi Divizia 1 Cavalerie, pe la vest, au uşurat mult acţiunea frontală a Corpului 104 sovietic şi a grăbit momentul eliberării oraşului. Trupele române acţionau la nord, dincolo de gară.

Ameninţate cu încercuirea, trupele inamice au început retragerea, astfel că, în ziua de 11 octombrie, către amiază, Clujul a fost curăţat în întregime de inamic. Nemijlocit, Divizia 18 Infanterie Munte Română şi-a adus contribuţia deosebită la eliberarea oraşului. Dar trebuie, totuşi, completat că eliberarea Clujului s-a făcut nu cu Divizia 18 Infanterie Munte Română, ci şi prin eforturile deosebite ale Diviziei 9 şi 11 Infanterie, care au executat învăluirea Clujului, prin dreapta, şi ale Diviziei 2 Munte şi Diviziei 1 Cavaleri, prin stânga, care au intrat în Cluj prin cartierul Mănăştur cu grosul forţelor, pe strada Câmpului.

Rolul hotărâtor în eliberarea Clujului l-au avut cele 7 divizii române şi, apoi, cele doar două divizii din Corpul 104 sovietic. Eliberarea a fost, este şi va rămâne o victorie românească.
Eliberarea Clujului, la 11 octombrie 1944, cel mai important centru cultural, administrativ şi economic al Transilvaniei, a constituit un eveniment deosebit de important în acea etapă a războiului, pentru dezrobirea Transilvaniei de Nord-Est.

La 25 octombrie 1944 au fost eliberate de sub ocupaţie străină ultimele teritorii româneşti – oraşele Carei şi Satu-Mare.
După eliberarea teritoriului naţional şi anularea, practic, a deciziei arbitrare de la Viena, din anul 1940, marile unităţi operative ale Armatei Române, alături de armatele sovietice, au luat parte la eliberarea Ungariei, a Cehoslovaciei şi a unor zone din Austria.

Sinteza efortului militar al României în războiul antihitlerist, în operaţiunile militare purtate timp de 263 de zile, pe o distanţă de 1.700 km se prezintă astfel: efective participante: 538.536 militari, din care 455401 din trupele de uscat, 73, 667 din aeronautică şi 9.468 din marină. Pierderile suferite se ridică la 169.822 militari, din care 21.035 morţi, 90.344 răniţi şi 58.443 dispăruţi.

Pierderile provocate inamicului se cifrează la 136.529 militari, din care 18.731 morţi găsiţi pe teren şi 117.798 prizonieri.
În ceea ce priveşte efortul economic pentru susţinerea războiului antihitlerist, costurile depăşesc două miliarde de dolari, faţă de 300 milioane de dolari cât se stabilise prin Convenţia de armistiţiu.

sursa: ziarulfaclia.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI