O confuzie „istorică”. Exponatul lunii iulie de la Muzeul Unirii, denumit „Cea mai veche reprezentare a Cetății Alba Iulia (1684)”  nu reprezintă de fapt Alba Iulia

O inițiativă lăudabilă a Muzeului Unirii din Alba Iulia, aceea de a prezenta publicului în fiecare lună un exponat valoros pentru istoria locală sau națională, se lovește în luna iulie de o problemă: exponatul nu este ceea ce pare a fi și este vorba de o eroare.

Luna aceasta exponatul ar fi trebuit să fie cea mai veche reprezentare grafică a Cetății Alba Iulia, o gravură aproximativ din anul 1684-1685.

Gravura face parte din lucrarea lui Siegmund von Birken „L’ Origine Del Danubio: Con li nomi antichi, e moderni di tutti li Fiumi, & Acque” editată de Gioseffo Longhi în 1685 la Bologna, în Italia.

La pagina 102 se află tipărită gravura pe care o prezintă Muzeul Unirii cu legenda ALBA GIULIA, gravură care urmează în paginație descrierii Cetății Alba Iulia de la pagina 101.

Din păcate, editorul lucrării de la 1684-1685 a făcut o eroare: gravura NU reprezintă Cetatea Alba Iulia. Greșeala a fost preluată, neintenționat, și de Muzeul Unirii.

Cercetând atent gravura de la 1684 vedem gravate în aceasta elemente de construcții și fortificație care nu existau în Cetatea Alba Iulia până la demolarea ei în 1715 de către austrieci (în vederea construirii actualei cetăți Vauban).

-In primul rand, in gravura apar minarete, turnurile unor moschei. In Alba Iulia niciodata nu au fost construite moschei, deci nici minarete.

-In al doilea rand gravura prezinta o cetate cu o forma relativ stelara, cu multe elemente de fortificatie, printre care si o neobisnuita fortificatie construita in interiorul altei fortificatii mai mari. Aceasta forma de cetate este total diferita de forma cetatii Alba Iulia de la acea vreme, care avea forma rectangulara si foarte putine elemente de fortificatie.

In 1711, arhitectul Morando Visconti a desenat o harta extrem de precisa a cetatii Alba Iulia, manuscris intitulat „Cetatea Gyulafehérvár (Alba Iulia, Karlsburg, Weissburg) și împrejurimile sale din 1711” Aceste document este necontestat si constituie o referinta pentru toti cei care doresc sa cunoasca imaginea cetatii Alba Iulia la 1711 precum si referinta pentru imaginea de secol XVII.
De altfel, chiar Muzeul Unirii a executat o macheta a cetatii medievale Alba Iulia bazata pe harta lui Morando Visconti, macheta care se afla expusa pe traseul de vizitare al acestui muzeu.

Comparand gravura din 1684, prezentata acum de Muzeul Unirii ca exponat al lunii iulie, cu manuscrisul lui Visconti din 1711 rezulta ca cele doua desene reprezinta cu siguranta cetati diferite. Cetatea Alba Iulia infatisata de Visconti nu are minarete iar cetatea Alba Iulia pe care a desenat-o are forma rectangulara, fiind aproape patrata, diferita total fata de forma stelata a cetatii din documentul de la 1684-1685

Dar de unde a aparut greseala? Cum a aparut imaginea unei alte cetati indicata in mod gresit ca fiind Alba Iulia ?

Raspunsul il putem gasi tot in lucrarea din 1684-1685. La paginile 100 si 101 gasim prezentarea cetatii Giulia facuta (intr-o traducere aproximativa) in felul urmator: „In apropiere de Kerefch, unde acest rau se varsa in lacul Zargad, se afla cetatea Giulia, sau Giula” Este vorba de raul Koros (Crisul Alb) si lacul Sarkad care poarta denumirea localitatii Sarkad din apropiere de orasul Gyula din Ungaria, pentru ca lucrarea din 1685 se refera la paginile 100 si 101 la cetatea Gyula din Ungaria , cetate pe care autorul italian o numeste Giulia.

Deci avem doua cetati descrise in lucrarea de la 1684-1685 si cu nume asemanator: Giulia (actualul Gyula din Ungaria) si Alba Giulia (evident, Alba Iulia noastra)

Gravorul care a lucrat gravura de la pagina 102 a confundat pur si simplu Giulia cu Alba Gulia si a gravat in partea superioara a desenului denumirea gresita de Alba Giulia desi desenul se referea la cetatea Giulia (Gyula din Ungaria) O greseala omeneasca ce a perpetuat aproape 350 de ani o confuzie.

Faptul ca gravura din 1684 infatiseaza cetatea Giulia (Gyula din Ungaria) rezulta nu numai din cele de mai sus dar si din legenda care o insoteste. Pe harta gravata sant indicate 5 puncte de interes , cu litere arabe de la 1-5

1- este descris in legenda ca fiind ORASUL (citta)
2- este descris in legenda ca fiind ORASUL INTERIOR (citta interiore)
3- este descris in legenda ca fiind SATUL (borgo), aflat in exteriorul cetatii
4.- este descris in legenda ca fiind KERES F. (adica Keres Fiume, in traducere raul Cris)
5.- este descris in legenda ca IL LAGO ZARGHAT (adica Lacul Sarkad)
Nu mai este necesar sa spunem ca cetatea Alba Iulia nu avea oras in interiorul unui oras mai mare, nu era ridicata langa raul Cris si nici nu exista nici un lac, fie el cu numele de Sarkad sau cu orice alt nume. In schimb toate aceste elemente se regaseau in cetatea GYULA din Ungaria

In sprijinul afirmatiei ca celebra gravura de la 1685 reprezinta de fapt cetatea Gyula din Ungaria este si lucrarea Asediul cetatilor Tokaj și Gyula în 1566 publicata in Elvetia, la Basel in 1567 la editura Henripetri, autor Sebastien Münster. Un exemplar al acestei lucrari se afla la Muzeul de Istorie Militara din Budapesta si poate fi consultat online. Pe pagina a 2-a a acestei lucrari se afla o xilografie care reprezinta cetatea Gyula. Aceasta xilografie seamana izbitor cu gravura de la 1685 (intitulata gresit Alba Giulia) si reda aspectul stelar al cetatii, existenta unei fortificatii construite in interiorul unei alte fortificatii mai mari, raul (pe care nu il numeste) si lacul Sarkad.
Evident, in acest ultim desen nu apar minaretele pentru ca abia dupa cucerirea cetatii Gyula de catre turci in 1566 acestia din urma au construit moschei si minarete, cel mai mare minaret fiind atasat bisericii Sfanta Maria care a fost transformata in moschee. Dupa recucerirea cetatii Gyula de catre crestini in 1695 minaretele au fost demolate treptat, ultimul minaret fiind demolat in 1744.
In 1686 a aparut la Antwerp lucrarea „Korte Beschryvinghe, Ende Aen-Wysinghe der Plaetsen in desfn Boeck, met hunnen teghenwoordigen Standt, pertinentelijck uytghebeldt, in Oostenryck” scrisa de Peters Jakob in care apare o noua gravura a cetatii Gyula din Ungaria care este aproape identica cu gravura prezentata de Muzeul Unirii in mod gresit ca fiind din Alba Iulia

Pentru ca cititorul sa poata compara, am inclus in acest articol gravura promovata de Muzeul Unirii si gravura de la Antwerp din 1686. Prin comparatie se poate vedea foarte clar ca este vorba de una si aceeasi cetate, si anume GYULA din Ungaria.

In concluzie, gravura din 1685 nu infatiseaza cetatea Alba Iulia (Gyula fehervar) ci cetatea Gyula din Ungaria

Este o eroare din partea Muzeului Unirii sa ne promoveze aceasta gravura ca infatisand cetatea Alba Iulia (ceea ce este inexact), dar fara rautate putem spune ca a fost vorba de neatentie iar greseala este omeneasca.

Sa spunem insa ca ideea de a prezenta lunar un exponat mai interesant este laudabila si acest obicei trebuie sa continue. Cu mai multa atentie.

Radu Octavian

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI