Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

O confuzie „istorică”. Exponatul lunii iulie de la Muzeul Unirii, denumit „Cea mai veche reprezentare a Cetății Alba Iulia (1684)”  nu reprezintă de fapt Alba Iulia

Publicat

în

O inițiativă lăudabilă a Muzeului Unirii din Alba Iulia, aceea de a prezenta publicului în fiecare lună un exponat valoros pentru istoria locală sau națională, se lovește în luna iulie de o problemă: exponatul nu este ceea ce pare a fi și este vorba de o eroare.

Luna aceasta exponatul ar fi trebuit să fie cea mai veche reprezentare grafică a Cetății Alba Iulia, o gravură aproximativ din anul 1684-1685.

Gravura face parte din lucrarea lui Siegmund von Birken „L’ Origine Del Danubio: Con li nomi antichi, e moderni di tutti li Fiumi, & Acque” editată de Gioseffo Longhi în 1685 la Bologna, în Italia.

La pagina 102 se află tipărită gravura pe care o prezintă Muzeul Unirii cu legenda ALBA GIULIA, gravură care urmează în paginație descrierii Cetății Alba Iulia de la pagina 101.

Din păcate, editorul lucrării de la 1684-1685 a făcut o eroare: gravura NU reprezintă Cetatea Alba Iulia. Greșeala a fost preluată, neintenționat, și de Muzeul Unirii.

Cercetând atent gravura de la 1684 vedem gravate în aceasta elemente de construcții și fortificație care nu existau în Cetatea Alba Iulia până la demolarea ei în 1715 de către austrieci (în vederea construirii actualei cetăți Vauban).

-In primul rand, in gravura apar minarete, turnurile unor moschei. In Alba Iulia niciodata nu au fost construite moschei, deci nici minarete.

-In al doilea rand gravura prezinta o cetate cu o forma relativ stelara, cu multe elemente de fortificatie, printre care si o neobisnuita fortificatie construita in interiorul altei fortificatii mai mari. Aceasta forma de cetate este total diferita de forma cetatii Alba Iulia de la acea vreme, care avea forma rectangulara si foarte putine elemente de fortificatie.

In 1711, arhitectul Morando Visconti a desenat o harta extrem de precisa a cetatii Alba Iulia, manuscris intitulat „Cetatea Gyulafehérvár (Alba Iulia, Karlsburg, Weissburg) și împrejurimile sale din 1711” Aceste document este necontestat si constituie o referinta pentru toti cei care doresc sa cunoasca imaginea cetatii Alba Iulia la 1711 precum si referinta pentru imaginea de secol XVII.
De altfel, chiar Muzeul Unirii a executat o macheta a cetatii medievale Alba Iulia bazata pe harta lui Morando Visconti, macheta care se afla expusa pe traseul de vizitare al acestui muzeu.

Comparand gravura din 1684, prezentata acum de Muzeul Unirii ca exponat al lunii iulie, cu manuscrisul lui Visconti din 1711 rezulta ca cele doua desene reprezinta cu siguranta cetati diferite. Cetatea Alba Iulia infatisata de Visconti nu are minarete iar cetatea Alba Iulia pe care a desenat-o are forma rectangulara, fiind aproape patrata, diferita total fata de forma stelata a cetatii din documentul de la 1684-1685

Publicitate

Dar de unde a aparut greseala? Cum a aparut imaginea unei alte cetati indicata in mod gresit ca fiind Alba Iulia ?

Raspunsul il putem gasi tot in lucrarea din 1684-1685. La paginile 100 si 101 gasim prezentarea cetatii Giulia facuta (intr-o traducere aproximativa) in felul urmator: „In apropiere de Kerefch, unde acest rau se varsa in lacul Zargad, se afla cetatea Giulia, sau Giula” Este vorba de raul Koros (Crisul Alb) si lacul Sarkad care poarta denumirea localitatii Sarkad din apropiere de orasul Gyula din Ungaria, pentru ca lucrarea din 1685 se refera la paginile 100 si 101 la cetatea Gyula din Ungaria , cetate pe care autorul italian o numeste Giulia.

Deci avem doua cetati descrise in lucrarea de la 1684-1685 si cu nume asemanator: Giulia (actualul Gyula din Ungaria) si Alba Giulia (evident, Alba Iulia noastra)

Gravorul care a lucrat gravura de la pagina 102 a confundat pur si simplu Giulia cu Alba Gulia si a gravat in partea superioara a desenului denumirea gresita de Alba Giulia desi desenul se referea la cetatea Giulia (Gyula din Ungaria) O greseala omeneasca ce a perpetuat aproape 350 de ani o confuzie.

Faptul ca gravura din 1684 infatiseaza cetatea Giulia (Gyula din Ungaria) rezulta nu numai din cele de mai sus dar si din legenda care o insoteste. Pe harta gravata sant indicate 5 puncte de interes , cu litere arabe de la 1-5

1- este descris in legenda ca fiind ORASUL (citta)
2- este descris in legenda ca fiind ORASUL INTERIOR (citta interiore)
3- este descris in legenda ca fiind SATUL (borgo), aflat in exteriorul cetatii
4.- este descris in legenda ca fiind KERES F. (adica Keres Fiume, in traducere raul Cris)
5.- este descris in legenda ca IL LAGO ZARGHAT (adica Lacul Sarkad)
Nu mai este necesar sa spunem ca cetatea Alba Iulia nu avea oras in interiorul unui oras mai mare, nu era ridicata langa raul Cris si nici nu exista nici un lac, fie el cu numele de Sarkad sau cu orice alt nume. In schimb toate aceste elemente se regaseau in cetatea GYULA din Ungaria

In sprijinul afirmatiei ca celebra gravura de la 1685 reprezinta de fapt cetatea Gyula din Ungaria este si lucrarea Asediul cetatilor Tokaj și Gyula în 1566 publicata in Elvetia, la Basel in 1567 la editura Henripetri, autor Sebastien Münster. Un exemplar al acestei lucrari se afla la Muzeul de Istorie Militara din Budapesta si poate fi consultat online. Pe pagina a 2-a a acestei lucrari se afla o xilografie care reprezinta cetatea Gyula. Aceasta xilografie seamana izbitor cu gravura de la 1685 (intitulata gresit Alba Giulia) si reda aspectul stelar al cetatii, existenta unei fortificatii construite in interiorul unei alte fortificatii mai mari, raul (pe care nu il numeste) si lacul Sarkad.
Evident, in acest ultim desen nu apar minaretele pentru ca abia dupa cucerirea cetatii Gyula de catre turci in 1566 acestia din urma au construit moschei si minarete, cel mai mare minaret fiind atasat bisericii Sfanta Maria care a fost transformata in moschee. Dupa recucerirea cetatii Gyula de catre crestini in 1695 minaretele au fost demolate treptat, ultimul minaret fiind demolat in 1744.
In 1686 a aparut la Antwerp lucrarea „Korte Beschryvinghe, Ende Aen-Wysinghe der Plaetsen in desfn Boeck, met hunnen teghenwoordigen Standt, pertinentelijck uytghebeldt, in Oostenryck” scrisa de Peters Jakob in care apare o noua gravura a cetatii Gyula din Ungaria care este aproape identica cu gravura prezentata de Muzeul Unirii in mod gresit ca fiind din Alba Iulia

Pentru ca cititorul sa poata compara, am inclus in acest articol gravura promovata de Muzeul Unirii si gravura de la Antwerp din 1686. Prin comparatie se poate vedea foarte clar ca este vorba de una si aceeasi cetate, si anume GYULA din Ungaria.

In concluzie, gravura din 1685 nu infatiseaza cetatea Alba Iulia (Gyula fehervar) ci cetatea Gyula din Ungaria

Este o eroare din partea Muzeului Unirii sa ne promoveze aceasta gravura ca infatisand cetatea Alba Iulia (ceea ce este inexact), dar fara rautate putem spune ca a fost vorba de neatentie iar greseala este omeneasca.

Publicitate

Sa spunem insa ca ideea de a prezenta lunar un exponat mai interesant este laudabila si acest obicei trebuie sa continue. Cu mai multa atentie.

Radu Octavian

Publicitate

Opinii - Comentarii

Rezultate FINALE Titularizare 2021: Notele după contestații, publicate în 3 august, pe site-ul Ministerului Educației

Publicat

în

Rezultate FINALE Titularizare 2021: Notele după contestații, publicate în 3 august, pe site-ul Ministerului Educației

Rezultatele finale la examenul de Titularizare 2021 se afișează la sediile inspectoratelor școlare județene și pe site în data de 3 august.

Rata notelor peste 7 (șapte) obținute de candidații care au susținut proba scrisă este de 44,47% (în scădere față de rezultatele consemnate în ultimii patru ani: 58,66% în 2020, 46,86% în 2019, 47,40% în 2018, respectiv 45,73% în 2017).

Procentul notelor între 5 și 7 este de 35,49%, în creștere comparativ cu anul trecut (27,23%).

Din promoția curentă, 40,63% dintre candidați au obținut note peste 7 (șapte) – (58,38% în 2020, 46,79% în 2019, 46,83% în 2018, respectiv 43,07% în 2017).

130 de candidați au obținut nota 10, iar 11.014 candidați au obținut note între 7 și 9,99.

La proba scrisă din cadrul concursului național pentru ocuparea posturilor didactice din învățământul preuniversitar s-au prezentat 27.301 candidați din totalul de 34.120 de candidați înscriși.

În centrele de evaluare au fost notate 25.059 de lucrări, întrucât: 2.193 de candidați s-au retras din concurs din motive personale sau medicale, în conformitate cu prevederile metodologiei, 8 candidați au fost eliminați, iar lucrările a 41 de candidați au fost anulate din motive legate de nerespectarea metodologiei.

Candidații eliminați pentru fraudă sau tentativă de fraudă nu vor fi repartizați pe posturi didactice în anul școlar 2021-2022

În total, 34.120 de candidați au fost înscriși la proba scrisă din cadrul concursului național de ocupare a posturilor didactice/catedrelor din unitățile de învățământ preuniversitar (sesiunea 2021), care a avut loc pe 21 iulie.

Repartizarea candidaților pe posturile didactice de predare vacante publicate pentru angajare pe perioadă nedeterminată, în ordinea descrescătoare a notelor obținute la proba scrisă, se realizează în ședințe publice sau on-line, organizate de către inspectoratele școlare în intervalul 4 – 5 august.

La nivel naţional sunt disponibile 4.814 posturi didactice/catedre vacante pentru angajare pe perioadă nedeterminată (3.500 în mediul urban şi 1.314 în mediul rural). Cele mai multe posturi vacante pentru angajare pe perioadă nedeterminată vizează următoarele discipline/specializări: educatori/profesori pentru învăţământ preşcolar în limba română (1103), învăţători/profesori pentru învăţământ primar în limba română (828) şi muzică instrumentală (310).

Publicitate
Citește mai mult

Opinii - Comentarii

2 august: Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Împotriva Romilor

Publicat

în

Pe 2 august se comemorează victimele Holocaustului etnicilor romi şi sinti din Europa. Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Împotriva Romilor a fost recunoscută oficial de Parlamentul European în anul 2015 printr-o rezoluţie.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, conform estimărilor, cel puţin jumătate de milion de romi au fost exterminaţi pe continent de regimul nazist şi de aliaţii acestuia, iar în unele state europene a fost asasinată peste 80% din populaţia romă.

Și romii din Europa au fost ţinta politicilor de exterminare naziste. În seara de 2 august 1944, în lagărul de concentrare de la Auschwitz II-Birkenau, 2.897 de romi care mai erau în viaţă – femei, bătrâni şi copii din aşa numitul „lagăr al ţiganilor” au fost exterminaţi în camerele de gazare.

În timpul războiului, între 20.000 şi 60.000 de romi din România au fost deportaţi în lagăre – femei, bărbaţi, copii. Datele istorice arată că, deşi în ţara noastră nu s-a aplicat direct „soluţia finală”, mai exact transportarea direct în camerele de gazare, mareşalul Ion Antonescu a ordonat deportarea romilor. „Cifrele celor deportaţi, ca şi în cazul evreilor, sunt extrem de disputate. A fost un genocid, ori în cazurile de genocid nu se mai mai ştiu cifre exacte. Ce s-a întâmplat atunci a fost un holocaust”, explică profesorul de istorie Corneliu Riegler, citat de balcanii.ro.

Mai puţin de jumătate din cei arestaţi şi trimişi în lagăre de exterminare s-au întors după încheierea războiului. Au trăit orori greu de imaginat şi de exprimat în cuvinte. Unii au pierit, iar puţinii supravieţuitori proiectează astăzi imaginea unor trecute suferinţe dramatice

Genocidul nazist împotriva romilor poartă numele de „porajmos” (sau „samudaripen)” în limba romani. Cuvântul „poraimos” (scris „porajmos” în altă ortografie) înseamnă „devorare”, iar „samudaripen” înseamnă „ucidere în masă, în limba romani.

Cu aproximativ o mie de ani în urmă, mai multe grupuri de persoane au migrat din nordul Indiei în toată Europa. Deși făceau parte din mai multe triburi, au fost numiți generic „țigani”.

Nomazi, cu pielea închisă la culoare, necreștini, vorbind o limbă străină (romani), țiganii erau foarte diferiți de popoarele din Europa. Necunoașterea culturii lor a dus la suspicuni și temeri, care, la rândul lor, au dus la speculații și stereotipuri.

Decretele, legile și mandatele au permis adesea uciderea țiganilor. De exemplu, în 1725, Regele Frederick William I al Prusiei a ordonat spânzurarea tuturor țiganilor de peste 18 ani. „Vânătoarea de țigani” era o practică destul de comună – un fel de joc, o vânătoare asemănătoare cu vânătoarea de vulpi.

Persecuția țiganilor a început odată cu cel de-al Treilea Reich, când aceștia au fost arestați, închiși în lagărele de concentrare și sterilizați.

La început, țiganii nu erau considerați, în mod specific o amenințare la adresa poporului arian, german. Aceasta, datorită faptului că, sub ideologia nazistă, țiganii erau arieni.

Publicitate

Dar, după un timp, cercetătorii naziști au găsit un motiv „științific” pentru persecutarea țiganilor. Ei au găsit răspunsul în cartea profesorului Hans F. K. Günther „Rassenkunde Europas” („Antropologia Europei”), unde scria:

„Țiganii au păstrat într-adevăr anumite elemente din nord, dar ei provin din clasele cele mai de jos ale acestei regiuni. Pe parcursul migrației, ei au absorbit sângele popoarelor înconjurătoare și au devenit astfel un amestec rasial oriental, vest-asiatic, cu un plus de tulpini indiene, asiatice și europene. Modul lor nomad de trai este rezultatul acestui amestec. Țiganii vor afecta, ca străini, în general Europa”.

Cu această convingere, naziștii trebuiau să determine cine era țigan „pur” și cine „amestecat”. Astfel, în 1936, naziștii au creat o comisie de cercetare a igienei rasiale și biologia populației, condusă de dr. Robert Ritter, care studia problema țiganilor și făcea recomandări pentru politica nazistă.

Dr. Ritter a decis că țigan este cel care a avut “unul sau doi țigani printre bunicii săi”. Au fost voci care l-au acuzat pe Ritter de uciderea a 18.000 de țigani germani pe baza acestei teorii.

Pentru a studia țiganii, doctorul Ritter și echipa sa au vizitat taberele de concentrare ale țiganilor (Zigeunerlagers), au examinat și înregistrat mii de țigani.

Din această cercetare, dr. Ritter a tras concluzia că 90% dintre țigani aveau sânge mixt, deci periculoși.

După ce a stabilit un motiv „științific” de a persecuta 90% dintre țigani, naziștii trebuiau să decidă ce să facă cu restul de 10%. În octombrie 1942 au fost selectați nouă reprezentanți ai țiganilor cărora li s-a cerut să facă liste cu cei care urmau să fie salvați.

Au fost mulți care doreau ca toți țiganii să fie uciși, fără excepții, chiar dacă erau clasificați drept arieni.

Deși naziștii nu au descoperit un motiv „științific” de a ucide zece procente de țiganii calificați drept „puri”, nu s-au făcut distincții atunci când aceștia au fost trimiși la Auschwitz sau deportați în celelalte tabere ale morții.

La recensământul făcut în România în 1930 peste un sfert de milion de de oameni, sau 1,5% din populaţia ţării, s-au declarat ţigani. Lua atunci naştere conceptul “problema ţigănească”, care a constituit fundalul deportării celor 25 de mii de romi din România, oficial, nu cu o motivaţie rasista, ci una de natură socială.

Publicitate

În 1942, ordinul Maresalului Antonescu a fost clar: „Toţi ţiganii nomazi, acei cari nu-şi pot justifica existenţa şi acei cu condamnari, vor fi adunati prin grija organelor Jandarmeriei şi trimisi pâna la 1 noiembrie a.c. în Transnistria”. La sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial, doar 6.000 de deportaţi s-au întors în România, unde au încercat să-şi refacă viaţa, deşi comunităţile lor fuseseră distruse.

În 1999 în urma unui lobby al organizaţiile rome, Guvernul Germaniei a acceptat să acorde victimelor rome ale Holocaustului ajutoare umanitare. Din cele 2.864 de dosare din România, au fost acceptate doar 1.324. Fiecare beneficiar a primit 1.000 de mărci, adica 411 euro la acea vreme. In total, s-au acordat 544.164 euro.

Pe 16 februarie 1999, guvernul Germaniei a decis înfiinţarea Fundatiei Memorie, responsabilitate şi viitor, careia i-a fost dat să gestioneze 2,56 miliarde de euro, bani cu care sa fie despăgubiţi romii din întreaga lume şi celelalte categorii de victime ale Holocaustului (homosexuali, persoane cu handicap, membrii ai cultelor religioase) în afara de evrei, care au fost compensati separat. Pentru acesti bani s-au primit peste 330 de mii de cereri din 80 de ţări ale lumii, din care 113.316 au fost aprobate. În Romania, Organizatia Internationala pentru Migratie (OIM – cea care a gestionat programul) a primit în jur 5.500 de cereri de despagubire din partea romilor, care au fost aprobate. Guvernul german a hotarat să acorde câte 7.700 de euro victimelor directe, câte 4.130 de euro urmaşilor acestora, 2.556 de euro persoanelor obligate să muncească în industrie şi câte 1.022 de euro celor din agricultura. In total, victimele Holocaustului rom şi urmaşii acestora au încasat circa 39 milioane de euro.

Sursa: stiri.tvr.ro

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Sărbătoare mare pentru creştini, pe 6 august. SCHIMBAREA la FAŢĂ a Domnului Isus Hristos

Publicat

în

Sărbătoare mare pentru creştini, pe 6 august. SCHIMBAREA la FAŢĂ a Domnului Isus Hristos

Schimbarea la Față a Domnului este prăznuită pe 6 august. Această sărbătoare amintește de minunea petrecută pe muntele Tabor, unde Hristos își descoperă dumnezeirea Sa prin natura umană pe care a asumat-o. Evanghelistul Matei spune „Și a strălucit fața Lui ca soarele, iar veșmintele Lui s-au făcut albe ca lumina” (Matei 17, 2), în vreme ce evanghelistul Marcu spune că veșmintele Lui s-au făcut albe ca zăpada (Marcu 9,3).

Sărbătoarea Shimbării la Față a Domnului datează de la începutul sec. al IV-lea, când Sfânta Împărăteasa Elena zidește o biserică pe Muntele Tabor. Această sărbătoare începe să fie menționată în documente din prima jumătate a secolului al V lea. În Apus, sărbătoarea Schimbării la Față s-a generalizat mai târziu, prin hotărârea luată de papa Calist III ca mulțumire pentru biruința creștinilor asupra turcilor la Belgrad, în anul 1456.

Citește și: Mesaje de Sfânta Maria. Ce felicitări, urări și SMS-uri le poți trimite persoanelor care își serbează onomastica

Există obiceiul ca în această zi să se facă pomenire generală a celor trecuți la cele veșnice (Biserica Rusă). În unele zone, de sărbătoarea Schimbării la Față a Domnului se aduc la biserică struguri, care se împart credincioșilor. Citește și: Mesaje de Sfânta Marie

Icoana Schimbării la Față a Domnului

În centrul reprezentării este Hristos, înveșmântat în alb. Este înconjurat de un fond închis la culoare, așa-numita mandorla, prezentă și în icoana Învierii. La picioarele Sale, sunt căzuți cu fețele la pământ ucenicii Petru, Iacob și Ioan, iar de-o parte și de alta sunt prezenți Moise și Ilie.

Interesant este că în această icoană a Schimbării la Față, lumina care iradiază din Hristos și-L înconjoară nu este luminoasă, ci întunecată. Întunericul din centru face trimitere la ființa lui Dumnezeu, care rămâne necunoscută omului. Lumina în care S-a descoperit Hristos nu a fost ființa lui Dumnezeu, ci o energie care izvorăște din această ființă. Ortodoxia face o diferență clară între har și natura divină. Dacă harul, ca energie necreată poate fi împărtășit omului, natura divină rămâne incomunicabilă și incognoscibilă.

Citește și: MESAJE de SFANTUL IOAN. Urări, sms-uri şi felicitări de „La mulţi ani” de Sf Ion

Datorită acestei distincții între ființă și energiile necreate, se poate afirma posibilitatea unei uniri directe între om și Dumnezeu. Deși unit cu Dumnezeu, omul rămâne om, el nu este asimilat sau anihilat, ci între el și Dumnezeu există neîncetat o relație personală de tipul „eu – Tu”, de la persoană la persoană. Așa este Dumnezeul nostru, după cum afirmă Kallistos Ware, necunoscut în ființa Sa și totuși cunoscut prin lucrarile Sale, dincolo și deasupra a tot ceea ce gândim, și totuși mai apropiat de noi decât însăși inima noastră.

Sfântul Maxim Mărturisitorul vede în prezența lui Moise și a lui Ilie pe Tabor, o exprimare a faptului că la îndumnezeire se poate ajunge atât pe calea căsătoriei, simbolizată de Moise care a fost căsătorit, cât și pe calea necăsătoriei, arătată prin Ilie.

Sfinții Părinți spun că Moise si Ilie au fost prezenti la Schimbarea la Fata de pe Tabor, pentru a li se indeplini dorinta de a vedea fata lui Dumnezeu. Sa nu uitam ca in viata lor pamanteasca nu au reusit sa vada fata lui Dumnezeu, Moise a vazut doar spatele lui Dumnezeu pe Muntele Sinai, iar Ilie s-a retras intr-o pestera atunci cand Dumnezeu a trecut in adiere de vant. Ei nu reusisera sa vada fata lui Dumnezeu pentru ca Dumnezeu nu Se intrupase.

Prezenta lui Moise si Ilie alaturi de Hristos are si menirea de a ne descoperi ca Hristos este o persoana distincta si nu o reintrupare a lui Moise sau a lui Ilie cum credeau multi din vremea aceea.

Schimbarea la Fata a Domnului a avut loc cu putin timp inainte de rastignirea Sa. Hristos nu Se mai arata intr-un mod chenotic ucenicilor, Se arata fara nici un val, ca sa-i intareasca pe ucenici atunci cand Il vor vedea rastignit.

Citește și: Nume derivate care se sărbătoresc de Sfânta Maria

Sfintii Parinti au randuit ca aceasta sarbatoare sa aiba loc in august, ultima luna din anul bisericesc, ca sa cunoastem ca intru aceasta slava va veni sa judece intregul neam omenesc.

Publicitate

Icoana Schimbarii la Fata – prima icoana pe care trebuie sa o faca un iconar

Potrivit Traditiei, prima icoana pe care trebuie sa o realizeze un iconograf este icoana Schimbarii la Fata. Zugravul cere prin aceasta realizare ca Hristos sa straluceasca in inima lui, lumina Slavei Sale negraite, descoperita Apostolilor pe Tabor. Avand datoria de a vesti prin imagine tainele lui Hristos, el trebuie sa se asemene Apostolilor care au trait minunea Schimbarii la Fata. Intr-un manuscris din Muntele Athos, i se cerea zugravului sa se roage cu lacrimi ca Dumnezeu sa-i patrunda in suflet si sa mearga la preot ca acesta sa se roage pentru el si sa-i citeasca troparul Schimbarii la Fata.

Schimbarea la Fata – dezlegare la peste

Desi ne aflam in postul Adormirii Maicii Domnului, Biserica a randuit ca pe 6 august, de sarbatoarea Schimbarii la Fata a Domnului, sa se faca dezlegare la peste pentru bucuria praznicului.

Sursa: crestinortodox.ro

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare